România își reafirmă susţinerea sa fermă pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, în frontierele sale recunoscute internaţional

Bucureștiul reacționează faţă de recente declaraţii ale preşedintelui rus Vladimir Putin privind presupuse pretenții teritoriale ale României în Ucraina.

„Ministerul Afacerilor Externe al României respinge aserţiunile exprimate de Preşedintele Federaţiei Ruse în discursul susţinut cu ocazia Zilei Unităţii Naţionale, care induc în mod fals ideea că România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina. MAE subliniază că războiul de agresiune declanşat de Rusia la 24 februarie reprezintă o încălcare gravă şi brutală a principiilor de drept internaţional, inclusiv a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei”, transmite MAE.

În acest context, România reafirmă susţinerea sa fermă pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, în frontierele sale recunoscute internaţional.

La 24 octombrie, când s-au împlinit 8 luni de la invazia rusă în Ucraina, MAE a punctat că răspunsurile României la criza de la graniţele sale, la războiul ilegal de agresiune al Rusiei nu doar împotriva Ucrainei, ci împotriva valorilor democratice şi a pilonilor fundamentali ai arhitecturii euroatlantice de securitate, rămân parte a unuia dintre cele mai complexe şi mai coerente eforturi ale ţării noastre în plan extern, cu efecte semnificative în plan intern şi cu miza protejării şi consolidării pe termen lung a ordinii internaţionale bazate pe reguli.

“Ca stat membru al Uniunii Europene şi al NATO cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, România, acţionează cu toată responsabilitatea în sprijinul Ucrainei şi al cetăţenilor ucraineni, acest sprijin fiind direct necesar pentru atingerea obiectivului major de a proteja securitatea, prosperitatea şi interesele României şi ale cetăţenilor români”, a transmis ministerul.

“Încă din primele zile de la declanşarea acestei crize de securitate şi umanitare, cea mai gravă criză din Europa ultimelor decenii, autorităţile române au acţionat unitar, coordonat, în deplină solidaritate cu poporul ucrainean, pentru a acorda asistenţă de urgenţă, dar şi pe toate celelalte dimensiunile relevante:

Planul asistenţei umanitare de urgenţă

Guvernul României a răspuns constant solicitărilor Ucrainei şi a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente şi ambulanţe; prin hub-ul internaţional umanitar operaţionalizat la Suceava, la 9 martie 2022, la graniţa cu Ucraina, România a facilitat 56 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franţa, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord;

Măsurile umanitare adoptate pentru cei peste 2,65 milioane de refugiaţi care au intrat deja în România şi cei peste 86.500 de ucraineni care au rămas în ţara noastră au inclus, printre altele, înfiinţarea de tabere mobile în judeţele din zonele de frontieră, acordarea de acces gratuit la servicii medicale, la învăţământ, pe piaţa muncii, la transport public.

Totodată, la 26 iulie 2022, Guvernul României a lansat Planul Naţional de Măsuri de Integrare a refugiaţilor ucraineni în România, vizând măsuri pe termen mediu şi lung pentru sprijinirea refugiaţilor ucraineni;

Organizarea Forumului de la Bucureşti, în perioada 8-9 septembrie 2022, cu accent pe platforma europeană de dialog în domeniul integrării refugiaţilor din Ucraina.

La nivel european, România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a asigurat o contribuţie activă la definirea şi adoptarea celor opt pachete de sancţiuni ale Uniunii Europene, sprijinind o abordare cât mai ambiţioasă şi susţinând, de asemenea, sancţiunile UE pentru Belarus şi, cel mai recent, Iran, în lumina evoluţiilor recente;
La cea mai recentă reuniune a Consiliului Afaceri Externe, din 17 octombrie, ministrul Bogdan Aurescu a susţinut puternic continuarea sprijinului masiv al UE pentru Ucraina, inclusiv prin adoptarea a două măsuri importante: a şasea tranşă de ajutor financiar prin Facilitatea Europeană pentru Pace (ducând totalul la 3 miliarde EUR), respectiv lansarea Misiunii Militare de Asistenţă în sprijinul Ucrainei (EUMAM), axată pe instruirea şi pregătirea militarilor ucraineni.

Planul dreptului internaţional

România a depus, la 13 septembrie 2022, Declaraţia de Intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina contra Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), având ca obiect diferendul referitor la Acuzaţii de genocid în conexiune cu Convenţia privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.

De asemenea, la 16 septembrie 2022, România a depus la Grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cererea de intervenţie a ţării noastre în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federaţiei Ruse la Curte, la 28 februarie 2022. Cauza are ca obiect încălcările grave ale drepturilor omului, comise în masă de Federaţia Rusă în cadrul agresiunii militare desfăşurate pe teritoriul Ucrainei începând cu 24 februarie 2022.

La 2 martie 2022, România a sesizat Curtea Penală Internaţională, împreună cu alte 42 de state, cu privire la investigarea crimelor de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, Guvernul României a aprobat propunerea MAE de a dona 100.000 de euro Fondului fiduciar al Curţii Penale Internaţionale pentru a sprijini investigaţiile privind crimele internaţionale comise în Ucraina.
România a sprijinit activarea Mecanismului de la Moscova al OSCE.

România va sprijini crearea unui mecanism pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crima de agresiune comisă în războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei.