RETROSPECTIVA 2014: Cele mai importante evenimente din politica interna

Ruperea USL a fost unul dintre cele mai importante evenimente de pe scena politica de la Bucureşti.

Ca orice an electoral, 2014 a fost unul agitat, cu mari rupturi politice și bătălii crâncene, cu răsturnări de situație, dar și cu evenimente previzibile. Ruperea USL n-a fost deloc o surpriză. Erau tot mai multe dispute între PNL și PSD, pe tema candidaturilor separate la alegerile europarlamentare, legate de remanierea guvernamentală. Iar picătura care a umplut paharul a fost refuzul PSD de a-l accepta pe Klaus Iohannis ca vicepremier și ministru de interne. În seara zilei de 25 februarie, liderul PNL, Crin Antonescu anunța ieșirea liberalilor de la guvernare. O decizie pripita, a spus nemulțumit Călin Popescu Tăriceanu, care și-a dat demisia din PNL și a anunțat că își va face propriul partid. Premierul Victor Ponta a depășit repede faza regretelor și a trecut la formarea unui nou guvern, prin cooptarea UDMR. UDMR a primit astfel ministerele Culturii și Mediului. Dacă PNL le-a spus adio colegilor de alianță social-democrați, PDL și-a luat la revedere de la o parte din colegi. Totul a pornit de la anunțul făcut pe 23 martie de președintele Traian Băsescu, supărat că la conducerea PDL a fost ales Vasile Blaga și nu preferata lui, Elena Udrea. Şeful statului îşi anunţa despărţirea de PDL. Și așa a apărut Partidul Mișcarea Populară condus de Elena Udrea, cea care ulterior va candida la prezidențiale. Un alt moment crucial: alegerile europarlamentare. După scorul slab obținut la scrutinul din 25 mai, Crin Antonescu renunță la șefia PNL, iar liberalii și PDL încep negocierile pentru formarea unei alianțe. Alianța Creștin Liberală ia ființă abia pe 22 iulie. PNL și PDL decid că vor fuziona pe viitor și își desemnează un singur candidat pentru prezidențiale: Klaus Iohannis. În bătălia pentru câștigarea alegerilor, guvernul aprobă, la sfârșitul lui august, ordonanța 55: primarii, consilierii locali și președinții de consilii județene au voie să își schimbe partidul fără să-și piardă mandatul. 500 de aleși locali migrează către alte partide, majoritatea optând pentru PSD. Curtea Constituțională stabilește însă, după alegeri, că ordonanța traseiștilor e neconstituțională. După câștigarea alegerilor prezidențiale de către Klaus Iohannis, Victor Ponta își recunoaște înfrângerea. Apoi, urmează marţea albă în Parlament. Legea grațierii e respinsă, iar Parlamentul aprobă ridicarea imunității mai multor aleși, cum ar fi senatorii Ecaterina Andronescu și Șerban Mihăilescu, în cazul cărora s-a tot tărăgănat luarea unei decizii. După eșecul în alegeri, PSD se arată gata de schimbare și îi exclude din partid pe Dan Șova, Mircea Geoană și Marian Vanghelie. Urmează o remaniere guvernamentală. După alegeri, UDMR se retrage din Guvern, PSD înlocuiește unii miniștri controversați și face loc la guvernare Partidului Liberal Reformator, condus de Călin Popescu Tăriceanu. Avem parte și de o surpriză din partea premierului. Victor Ponta cere Universității București retragerea titului de doctor. Anul se încheie cu dispute pe tema proiectului de buget și cu instalarea unui nou președinte la Cotroceni. După 10 ani petrecuți la cârma statului, Traian Băsescu îi lasă locul lui Klaus Iohannis. Ce va urma, vom vedea în 2015.