RETROSPECTIVA 2014: Alegeri prezidentiale si europarlamentare

14 candidați s-au înscris în cursa pentru Palatul Cotroceni, iar românii s-au prezentat în primul tur la urne pe 2 noiembrie.

Anul ce tocmai s-a încheiat a fost marcat de doua scrutine.

Cel mai important eveniment: alegerile prezidențiale din luna noiembrie. 14 candidați s-au înscris în cursa pentru Palatul Cotroceni, iar românii sau prezentat în primul tur la urne pe 2 noiembrie.

Rezultatul a fost cel preconizat de mai toată lumea – Klaus Iohannis și Victor Ponta urmau să se înfrunte în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Diferența dintre cei 2 politiceni a fost de aproximativ 10 procente, în favoarea candidatului PSD-UNPR-PC.

Rezultatul dintre cei 2 avea să fie însă răsturnat în următoarele 2 săptămâni – perioadă în care Victor Ponta și Klaus Iohannis s-au înfruntat în 2 dezbateri televizate.

După aceste dezbateri nu era foarte clar cine a ieșit în avantaj.

Principalul motiv pentru care românii au ieșit în număr mare la vot – o prezență de peste 60 de procente, un record al ultimilor ani, l-a reprezentat modul haotic în care Guvernul Ponta a organizat alegerile în diaspora.

După ce în primul tur, românii din afara granițelor au stat la cozi interminabile și nu au putut vota, Victor Ponta a scăzut în sondaje simțitor de mult, de la o zi la alta.

A contat la fel de mult și mobilizarea de pe rețelele de socializare

Înfrângerea Partidului Social Democrat în alegerile prezidențiale a fost o surpriză pentru multă lume, dacă ținem cont că PSD își făcuse încălzirea la alegerile europarlamentare din luna mai unde se clasase pe primul loc.

Scrutinul din România a fost organizat pe data de 25 mai.

Pe primul loc s-a clasat alianța PSD-UNPR-PC, cu peste 37,6% din voturi.

Pe locurile următoare s-au clasat PNL, PDL, independentul Mircea Diaconu, UDMR și PMP – formațiune care a luat naștere în 2014 și s-a aflat la primul test electoral.

A fost bucurie în tabăra PSD, dar tristețe în cea a PNL.

Liberalii obțineau un scor mult prea mic, sub 20 de procente – adică doar 6 mandate în Legislativul European.

Întreaga conducere a partidului, în frunte cu liderul Crin Antonescu, și-a dat demisia din cauza acestui rezultat slab.

La nivel european, supriza cea mare a reprezentat-o victoria fără precedent a euro-scepticilor și a partidelor extremiste .

În Franța spre exemplu, Frontul Național a profitat de nivelul record de nepopularitate al socialiștilor aflați la putere și a ajuns pe primul loc la scrutinul europarlamentar, obținând un rezultat istoric de aproape 25 la sută.

Și în Marea Britanie, formațiunea anti-europeană UKIP a reușit să câștige alegerile cu un scor istoric de 29%, urmând să trimită în legislativul european 23 din cei 74 de eurodeputați britanici.

O altă surpriză s-a produs în Austria unde formațiunea de extremă dreapta a luat 20% din voturi, iar în Ungaria, partidul ultra-naționalist Jobbik a fost votat de 15% dintre alegători.

Pe de altă parte, rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European au confirmat că Partidul Popular European (PPE) rămâne cea mai puternică formațiune – cu un grup de 219 membri.

Pe poziția a doua se plasează socialiștii europeni, cu 191 de mandate în Parlamentul European, iar pe locul al treilea conservatorii și reformiștii europeni.