Rațiunea Zilei, cu Cătălin Striblea: Budapesta a avut o “strângere de mână” pentru investițiile din Ardeal

La București, a avut loc un moment diplomatic important pe care trebuie să-l semnalăm. Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit cu omologul său de la Budapesta, Péter Szijjártó, prima dată după ce relațiile dintre cele două state au ajuns la cel mai tensionat nivel din ultimii ani. Momentul aduce însă și o dezvăluire despre modul în care autoritățile române privesc activitățile economice ale Budapestei în Transilvania.

Îmi închipui că, în criza COVID și-n cea economică, nu ați mai avut vreme să vedeți și ce se întâmplă între România și Ungaria. Așa că o să recapitulez un pic.

Momentul de vârf al noilor tensiuni româno-maghiare s-a consumat după declarația lui Klaus Iohannis care a acuzat PSD că vrea să dea Ardealul ungurilor, după cum s-a exprimat președintele. Afirmația a stârnit reacții de la Budapesta. România ar trebui să acorde mai mult respect Ungariei, i s-a transmis Bucureștiului. Iar declarațiile lui Klaus Iohannis “îngreunează în mod clar menținerea relațiilor de bună vecinătate.”

Oricum, aceasta era deja stricată după ce Ungaria a descoperit un nou interes în Transnistria pe care o vrea autonomă și înglobată în Moldova. O dorință mai veche a Moscovei, care și-a găsit astfel un nou aliat. Gestul acesta stârnise deja nervi la București.

Întâlnirea dintre Aurescu și Szijjarto ar fi trebuit să rezolve situația. Cei doi s-au angajat la declarații mai temperate și la respectarea parteneriatului strategic pe care-l au cele două state. Altfel, partea maghiară a plecat cu promisiunea unui acord scris  pentru ceea ce-o interesa mai tare.

Și aici ajungem la acel detaliu din discursul lui Klaus Iohannis pe care multă lume l-a sesizat, dar nu l-am înțeles cu totul. Președintele a spus că există un târg între PSD și partea maghiară. Ce înseamnă asta?

De ceva vreme, Ungaria are un program de investiții economice în Ardeal. Numai anul trecut, sprijinul dat unor ferme din România a însumat 75 de milioane de euro. Programul se adresează, în principal, fermierilor de limbă maghiară, dar are și români înscriși printre ei.

De asemenea, numărul total al investițiilor maghiare în Ardeal este de un miliard de euro. Asta înseamnă stadioane, școli, instituții culturale și chiar plata meditațiilor la limba română pentru elevii care trebuie să dea Bacul. Statul maghiar se pregătește să facă și o universitate în România.

Juridic, aceste investiții sunt derulate prin intermediul unor fundații, iar Budapesta spune că, acum, ele s-ar fi încheiat. Temporar. Dar vor fi reluate după ce cele două state vor semna un acord.  Dar cum s-au putut face ele legal până acum? A existat vreun acord între cele două state? Ministrul maghiar a spus azi că “a avut acordul verbal”, o strângere de mână și “un privit în ochi” din partea ministrul de externe din guvernarea PSD, Teodor Meleșcanu. Și aici aveți explicația cuvântului “târg”, rostit de domnul Iohannis.

Dincolo de retorica electorală, România are, însă, o problemă mai complicată. În ultimii ani, etnicii maghiari s-au bucurat de mai multă atenție de la Budapesta decât de la București. De câte ori o investiție nu a fost finanțată de la București, ea a primit bani de la Budapesta. Și nu există niciun răspuns, de nicio natură, la campania maghiară care construiește, după cum spune Budapesta,  o “națiune maghiară în afara granițelor.”

Nici măcar în materia limbii române, acolo unde o treime dintre copii pică Bac-ul, România nu a făcut un sistem mai accesibil de învățare. Astfel, educați și finanțați de peste Tisa, angajați doar în companii maghiare, fără infrastructură care să-i lege ușor de restul țării, nu e de mirare că etnicii maghiari văd mai curând lumina de la Budapesta decât de la București. 

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Rubrica Rațiunea Zilei, cu Cătălin Striblea, este de luni până vineri pe frecvențele Europa FM în emisiunile Deșteptarea și România în Direct.

O puteți găsi pe www.europafm.ro și sub formă de podcast, accesibil inclusiv în Aplicația Europa FM, iTunes și Spotify, dar și sub formă de episoade audio direct pe canalul de YouTube Europa FM