Confidenţialitate

Raport de activitate al DNA, sub conducerea Laurei Kovesi: 37 de demnitari, condamnaţi definitiv 

În cei 5 ani  sub conducerea Laurei Kovesi, Direcţia Anticorupţie a obţinut în instanţă condamnarea  definitivă a 37 de demnitari, dintre care nouă miniştri şi foşti miniştri, 21 de deputaţi, şase senatori şi un membru al Parlamentului European.

Potrivit raportului de activitate publicat pe site-ul instituţiei, în aceeaşi perioadă a crescut, anual, numărul rechizitoriilor, al inculpaţilor trimişi în judecată, al demnitarilor investigaţi şi valoarea măsurilor asigurătorii dispuse.

Raportul mai arată că în ultimii cinci ani DNA a trimis în judecată 68 de demnitari – 14 miniştri şi foşti miniştri, 39 deputaţi, 14 senatori şi 1 membru al Parlamentului European.

De asemenea, în document se menţionează că în aceeaşi perioadă valoarea măsurilor asigurătorii instituite de DNA a fost de peste două miliarde de euro.

În raport se face referire şi la procentajul achitărilor, care s-a menţinut la 10%, fiind sub media europeană.

“Acest procent dovedeşte că am fost preocupaţi în mod permanent de respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor şi de respectarea garanţiilor procesuale, aplicând legea în mod egal”, se susţine în raport.

Un alt aspect evidenţiat în document este şi încrederea publică pe care a câştigat-o DNA prin faptul că nu a avut reţineri “în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie”.

“Câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie a aplicat legea în mod egal, nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate şi indiferent de averea deţinută de aceştia”, arată sursa menţionată.

Conform raportului, în cadrul procedurilor de numire în funcţie în mai 2013 şi de reînvestire în funcţie în luna mai 2016, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a verificat şi aprobat principalele măsuri manageriale dispuse sau propuse prin proiectele de management, astfel că acestea au fost implementate în cadrul activităţii manageriale, obiectivele stabilite prin proiectele manageriale de procuror-şef fiind îndeplinite până în acest moment.

“Pentru cunoaşterea în timp real a cauzelor aflate în lucru şi pentru unificarea practicii în interiorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost constituită o biblioteca virtuală şi baze de date în cadrul reţelei interne a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (Intranet) care permite cunoaşterea cauzelor în lucru la procurori în timp real, unificarea practicilor în cadrul direcţiei, precum şi creşterea calităţii activităţii”, potrivit raportului publicat luni pe site-ul DNA.

Astfel, s-a creat un director în reţeaua internă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie în care se găsesc modele pentru principalele acte procesuale efectuate în cursul urmăririi penale, personalizate pentru activitatea direcţiei pentru a fi folosite de către procurori, a fost creată aplicaţia “Rechizitorii’, o aplicaţie web care permite introducerea rechizitoriilor şi a acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei în format PDF. Aplicaţia contribuie la studierea tuturor rechizitoriilor direcţiei în funcţie de obiectul faptei investigate şi la unificarea criteriilor obiective pe baza cărora se încheie acordurile de recunoaştere a vinovăţiei şi unificarea practicii în interiorul direcţiei.

De asemenea, se precizează în document, a fost creată aplicaţia “Lucrări şi dosare privind infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene”, aplicaţie web în care se încarcă date referitoare la dosare şi lucrări privind infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a fost dezvoltată aplicaţia “Dosare penale DNA”, care funcţionează şi a fost constituită în baza articolului 3 litera f din OUG 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie.

“Aplicaţia permite introducerea, actualizarea datelor privind dosarele penale de la data înregistrării acestora până la soluţionarea lor. Totodată aplicaţia permite generarea datelor necesare completării formularelor statistice semestriale. Aplicaţia asigură o evidenţă actualizată în permanenţă a datelor privind dosarele de urmărire penală”, arată DNA.

În raport se menţionează că a fost creată în 2016 şi aplicaţia “Dosare Penale DNA – Achiziţii publice”, care conţine dosare penale privind fraude în achiziţii publice cu date despre dosarele înregistrate şi soluţionate în materia achiziţiilor publice, că s-a implementat în anul 2016 aplicaţia Secţiei Judiciare Penale “Hotărâri definitive DNA”, conţinând date necesare efectuării de statistici privind hotărârile definitive pronunţate în instanţă, că s-a implementat în anul 2017 aplicaţia Secţiei Judiciare Penale “Hotărâri nedefinitive DNA”, ce conţine date necesare efectuării de statistici privind hotărârile nedefinitive pronunţate în instanţă.

Totodată, potrivit documentului, s-a proiectat în anul 2016 şi s-a implementat în 2017 aplicaţia Secţiei Judiciare Penale “Cauze pe rolul instanţelor”, care este destinată constituirii unei evidenţe privind dosarele DNA aflate pe rolul instanţelor de judecată, s-a implementat aplicaţia SAE – Sistem de arhivare electronică a documentelor privind dosare penale soluţionate şi lucrări de judiciar şi s-a actualizat permanent aplicaţia Eurolex pentru consultarea legislaţiei şi jurisprudenţei naţionale şi comunitare.

Direcţia Naţională Anticorupţie este considerată un model de bune practici la nivel european, ca urmare a rezultatelor obţinute în ultimii ani, se arată în raport, iar “acest standard demonstrează că este o instituţie matură şi îşi îndeplineşte rolul independent de provocările de moment”.

Conform aceleiaşi surse, pentru realizarea rolului şi misiunii specifice a DNA pe plan internaţional s-a urmărit, printre altele, îndeplinirea angajamentelor şi măsurilor luate de instituţie în cadrul MCV, desfăşurarea activităţilor de asistenţă judiciară internaţională, implicarea în activităţi de evaluare şi monitorizare a implementării standardelor internaţionale în materia luptei împotriva corupţiei în alte ţări sau oferirea de asistenţă tehnică şi training anticorupţie procurorilor din alte state.

“Eficienţa activităţii desfăşurate de DNA în perioada mai 2013 – iulie 2018, precum şi stabilitatea sa din punct de vedere legislativ şi instituţional, au fost monitorizate de experţii Comisiei Europene, conform cadrului asigurat de Mecanismul de Verificare şi Cooperare, iar acest lucru s-a reflectat în rapoartele publicate în fiecare an. (…) DNA şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au înregistrat un bilanţ impresionant în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt”, adaugă documentul.