Raftul cu milioane de carti’: Funeraliile Mamei Mari de Gabriel Garcia Marquez & Caderea uriasilor de Ken Follett (AUDIO)

Sambata, 17 mai – Funeraliile Mamei Mari de Gabriel Garcia Marquez

Vreme de mulţi ani, Mama Mare garantase pacea socială şi concordia politică în imperiul său, în virtutea celor trei cufere cu buletine electorale false care făceau parte din patrimoniul ei secret.

Slujitorii bărbaţi, protejaţii ei şi dijmaşii, majori sau minori, exercitau nu doar propriul drept de sufragiu, ci şi pe cel al alegătorilor morţi de un secol.

Ea reprezenta predominarea puterii tradiţionale asupra autorităţii trecătoare, supremaţia de clasă asupra plebei, transcendenţa înţelepciunii divine asupra improvizaţiei muritoare. În vremuri paşnice, voinţa ei hegemonică înfiinţa şi desfiinţa slujbe bănoase şi sinecuri şi veghea la bunăstarea asociaţilor chiar dacă, pentru asta, trebuia să recurgă la vicleşuguri sau la fraudă electorală.

În vremuri furtunoase, Mama Mare a contribuit în secret să-şi înarmeze partizanii şi le-a ajutat în public pe victimele acestora.

Zelul acela patriotic o acredita pentru cele mai înalte onoruri.

Duminica, 18 mai – Caderea uriasilor. Prima parte din Trilogia Secolului, de Ken Follett

Această epopee de calibru – marcată de dragoste, ură, război şi revoluţii – urmăreşte vieţile câtorva familii prin tulburările şi drama Primului Război Mondial, a revoluţiei bolşevice şi a luptei femeilor pentru dreptul de vot.

În Anglia anului 1911, în timpul domniei regelui George al V-lea, iubirea şi duşmănia leagă două familii cât se poate de diferite: familia Williams, simpli mineri galezi, şi familia Fitzherbert, proprietarii aristocraţi ai unei mine de cărbune.

Lady Maud Fitzherbert se îndrăgosteşte de prietenul fratelui său, Walter von Ulrich, diplomat şi ataşat militar la ambasada germană de la Londra.

Destinul lor aparent potrivnic se împleteşte cu cel al unui consilier ambiţios al preşedintelui american Woodrow Wilson şi cu cel al fraţilor ruşi orfani Lev şi Grigori Peshkov, ale căror planuri de a emigra în America sunt date peste cap de izbucnirea războiului, de recrutare şi de revoluţia bolşevică.

Dând dovadă de o complexitate fascinantă, ‘Căderea uriaşilor’ izbuteşte să facă o trecere fără cusur de la Washington la Sankt Petersburg, de la Londra la Berlin, de la murdăria şi primejdia minelor de cărbune la candelabrele strălucitoare ale palatelor, de pe culoarele puterii în dormitoarele celor puternici.