Raed Arafat, despre cât de pregătiți suntem în caz de cutremur: „Mai este foarte mult de făcut, dar este mai bine ca înainte. N-ai cum să ai totul imediat”
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a vorbit cu Mădălina Dobrovolschi la Piața Victoriei despre gradul de pregătire al populației dar și al instituțiilor în caz de eveniment major, cum ar fi un cutremur sau un război.
Cât de pregătită este România pentru a face față unei situții neprevăzute, cum ar fi un cutremur? Mult mai pregătită decât în trecut, însă lucrurile ar putea sta mai bine, a declarat Raed Arafat:
„Depinde de situație, de provocare. În ultima perioadă, ne-am pregătit din ce în ce mai mult, cert este că mai este foarte mult de făcut, cert este că este mai bine ca înainte. Așa că, dacă luăm un cutremur, concepția de intervenție la cutremur nu prevede reacția unui oraș ci reacția națională și internațională. (…) Rămâne un factor extrem de important aici: populația și omul de rând.”
În ceea ce privește gradul de interes al populației Raed Arafat spune că „din păcate, din ce știm, nu este foarte ridicat, lipsește inclusiv interesul”.
Mentalitatea românului de rând este că nu i se poate întâmpla lui un astfel de lucru neprevăzut, mai crede șeful DSU, care adaugă că, totuși, tinerii încep să fie din ce în ce mai interesați de partea de pregătire în caz de calamități naturale:
„Nouă nu se întâmplă, vedem ce s-a întâmplat în Turcia, în alte părți și totuși stăm și nu ne implicăm foarte mult. Pe partea de tineri există un grup foarte interesat, asta cred că este un semn bun, dar noi am lansat mai multe unelte pentru populație: fiipregătit.ro, aplicația DSU adusă la zi, relansată, ce poate fi descărcată pe orice telefon și poate să fie consultată, plus că prin ea se primesc foarte multe informații despre situațiile de urgență.”
Cum ne pregătim în caz de cutremur sau un alt eveniment major?
Raed Arafat a mai vorbit la Europa FM și despre cum ar trebui să ne pregătim în caz de eveniment major: de unde ne luăm informațiile, ce să avem la îndemână și cum stabilim un punct de întâlnire cu cei apropiați:
„Trebuie să iei în serios că orice poate să se întâmple, trebuie să fim pregătiți pentru situațiile imprevizibile. În fiipregătit.ro și aplicația DSU există indicații despre cum să te pregăteși, trusă, medicamente, apă, o sumă mică de cash pe care s-o ai la tine în casă în caz că nu merg bancomatele. În Turcia, oamenii n-au mai putut să scoată bani, au rămas fără lichidități. (…) Noi cerem o bază de măcar 72 de ore. Trebuie să ai alimente, apă, mâncare neperisabilă măcar pentru 72 de ore, medicamente pentru o boală cronică pe care o ai, un plan pentru ca familii, să nu se piardă unul de celălalt.”
În ceea ce privește nivelul de pregătire al instituțiilor, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență spune că nu ne putem aștepta la un răspuns imediat, întrucât angajații acelor instituții vor fi și ei afectați de cele întâmplate. Ce trebuie știut este însă faptul că autoritățile vor coordona situația astfel încât resursele să fie alocate într-un timp rapid:
„În situațiile majore n-ai cum să ai totul imediat, în orice țară ați fi nu veți avea totul imediat. Dacă ai un cutremur în București, pompierii vor fi la fel de afectați ca restul populației (…). Este foarte greu să promitem că va fi o reacție exemplară din primele secunde, nu este un caz simplu. Noi avem pregătirea să creștem capabilitățile astfel încât în scurt timp să ajungem la un nivel de intervenție pentru situația respectivă.”
Pe de altă parte, la ultima simulare în caz de eveniment major, s-a descoperit faptul că în jur de 1.000 de sirene nu au funcționat, a mai spus Raed Arafat:
„Tocmai pentru asta le testăm chiar dacă au deranjat pe unii. Pornirea lor înseamnă verificarea lor, dacă au unele dintre ele defecțiuni și cam 15% dintre ele au avut defecțiuni. La următoarele testări vom verifica dacă acele s-au reparat sau nu.”
Referitor la departamentul pe care îl coordonează, Raed Arafat spune că a început deja modernizarea, însă lucruile durează, mai ales că zeci de ani DSU nu a avut parte de finanțarea necesară:
„Eu sunt mulțumit de cum arată comparativ cu ce au fost, sunt proiecte multe care ne permit să evoluăm. Între 2015 și sfârșitul acestui an, suma consumată de noi din fondurile europene va ajunge la aproape un miliard de euro. Din 90 până în 2017-2019, pompierii erau cu echipamente rudimentare, noi nu aveam echipamente de căutare salvare la cutremure (…) acum suntem în curs de a înlocui 400 și ceva de mașini de pompieri.”
Urmăriți în continuare emisiunea integrală:
