Proiect: Șeful statului să nu mai poată refuza șefii DNA și DIICOT

29/04/2017

Consiliul Superior al Magistraturii a adus o serie de amendamente la proiectul de modificare și completare a legii privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Printre cele mai controversate propuneri ale CSM, ar fi aceea potrivit căreia, preşedintele să nu poată refuza numirea şefilor DNA și DIICOT, dar și nici pentru funcțiile de președinte și vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

În prezent, procurorul general, sefii DNA și DIICOT sunt numiți și revocați de președinte, cu avizul CSM.

“Articolul 53 se modifica si va avea urmatorul cuprins: ‘Art. 53 – (1) Presedintele si vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani, nu au fost sanctionati disciplinar si nu au avut abateri de la codul deontologic’. (2) Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea in functiile de conducere prevazute la alin. (1)“, se arata in propunerea Consiliului.

În cazul functiilor de conducere pentru PICCJ, DNA si DIICOT, propunerile ar urma sa fie facute de CSM si avizate de Ministerul Justitie si nu invers, cum prevede legea in acest moment: “Articolul 54 se modifica si va avea urmatorul cuprins: ‘Art. 54 – (1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie si al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justitiei, dintre procurorii care au o vechime minima de 18 ani in functia de judecator sau procuror, nu au fost sanctionati disciplinar si nu au avut abateri de la Codul deontologic. Numirea se face pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. (…)’. (3) Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea in functiile de conducere prevazute la alineatul 1“, se arată în proiectul de modificare și completare a legii privind statutul judecătorilor și procurorilor.

ALTE PROPUNERI CSM

Consiliul mai doreşte ca, pentru a fi numiţi procurori în cadrul DNA, anchetatorii să aibă ”o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror sau judecător, și nu de 6 ani cât se cere în prezent.

O altă propunere ar fi testarea psihologică periodică a magistraţilor, la fiecare cinci ani. În prezent, nu există o astfel de condiţie pentru admiterea la Institutul Național al magistraturii.

O altă propunere este ca avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 18 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic să poată fi numiţi în funcţii vacante de judecător sau procuror la judecătoriile sau parchete.

Totodata, Consiliul propune desfiintarea instantelor militare si reorganizarea parchetelor militare: “Comisia (CSM-n.r.) propune desfiintarea instantelor militare si reorganizarea parchetelor militare, sens in care in cuprinsul dispozitiilor finale si tranzitorii ale legii de modificare si completare se propune urmatoarea dispozitie: ‘In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, instantele militare se desfiinteaza, iar parchetele militare se reorganizeaza ca structuri in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, parchetelor de pe langa curtile de apel si parchetelor de pe langa tribunale’. In mod corespunzator acestei propuneri, este necesara modificarea dispozitiilor legale referitoare la instantele militare si parchetele militare, respectiv judecatorii militari si procurorii militari“, se arată în propunerea CSM.