Profesorul Corneliu Bjola, despre declarațiile președintelui la BBC privind drona căzută la Galați: „Ce spun, de fapt? Puteți să ucideți” | VIDEO
Sursa foto: Administrația Prezidențială
România a convocat pentru prima dată Consiliul de Securitate al ONU pe tema dronei care a căzut zilele trecute pe un bloc din Galați. La reuniunea de luni, 1 iunie, ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, a încercat să internalizeze și să crească vizibilitatea evenimentului, apreciază Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford. Mesajul transmis de Țoiu este unul cu atât mai important cu cât este adresat Rusiei (statul agresor), căreia i-a transmis că a fost trasată o linie care nu ar trebui „mutată”, consideră profesorul. Invitat în cadrul ediției de marți a emisiunii „Piața Victoriei”, moderată de Tudor Mușat, Corneliu Bjola a analizat poziția României la Consiliul de Securitate al ONU pe subiectul dronei căzute la Galați, răspunsul statelor participante, dar și declarația președintelui Nicușor Dan, făcută la BBC, de care a uzitat reprezentantul Rusiei pentru a contesta acuzațiile aduse.
Corneliu Bjola: „În discursul doamnei Țoiu am văzut o atribuire tehnică”
Corneliu Bjola: „În discursul doamnei Țoiu am văzut o atribuire tehnică. Este vorba despre o dronă cu astfel de inscripții și caracteristici, pe care le-am comparat cu alte drone pe baza unei analize proprii. Ideea este să nu existe niciun fel de dubiu că ceea ce s-a întâmplat a fost o dronă rusească, tocmai pentru a limita spațiul de manevră al dezinformării pe care Rusia îl promovează. A doua dimensiune a atribuirii este cea comportamentală: cum funcționează acest tip de atacuri.”
Corneliu Bjola, despre declarațiile președintelui pentru BBC: „Ce spune, de fapt, declarația președintelui? Puteți să ucideți”
Într-un interviu acordat pentru BBC, Nicușor Dan a precizat că drona a făcut parte dintr-un atac mai amplu. „Îi cunoaștem traiectoria de zbor. De fapt, aceasta făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care au atacat portul Reni”, a precizat el, subliniind că una dintre drone a fost deviată de apărarea ucraineană și a intrat ulterior în spațiul aerian românesc.
Astfel, potrivit spuselor sale, rezultă că incidentul nu a fost cauzat de o acțiune intenționată a Rusiei asupra teritoriului României, ci de intervenția apărării ucrainene. Mai mult, șeful statului a părut că oferă un sfat Rusiei referitor la cum ar trebui să desfășurare atacurile: „Atunci când rușii vizează localități aflate de cealaltă parte a Dunării, trebuie să se asigure că nu provoacă răniți în rândul cetățenilor români”. Acest lucru a stârnit reacții în rândul ucrainenilor. De exemplu, site-ul televiziunii TSN de la Kiev, notează euronews, a calificat declarația drept „cinică”: „A declarat că Rusia trebuie să-și modifice modul de atac, dar nu a menționat caracterul ilegal și nevoia de a înceta bombardamentele”. Corneliu Bjola consideră că aceste declarații ale președintelui au diluat argumentul ministrului de Externe și au fost exploatate de propaganda pro-Kremlin. Mai mult, acesta ridică următoarea întrebare: ce dronă avariată mai poate parcurge încă 14 km după ce a fost lovită?
Tudor Mușat: A reușit președintele să minimizeze această atribuire prin comentariile destul de vagi privind posibilitatea ca drona să fi fost deviată de apărarea ucraineană?
Corneliu Bjola: „Chiar acea declarație a fost folosită de ambasadorul rus. Este o declarație iresponsabilă. Ce spune, de fapt, declarația președintelui? Puteți să ucideți. Ucideți acolo în Ucraina, însă, când este pus să improvizeze, pare că deviază. Cum a ajuns să facă genul acesta de declarații, care este imediat imposibil? Cum ar fi fost să fie dincolo, să vină din partea cealaltă? Îți spune lumea: dacă mai faceți, aveți grijă să nu cumva să trimiteți și în România. Deci nu e corect. Și nu mai vorbim de faptul că există o comunitate de români exact în zona ucraineană de graniță. Adică e ok să loviți acolo, dar nu și dincolo. Nu poate fi scuzată. Asta e vorba de sincope și de momentul în care tu trebuie să fii mult mai pregătit pentru genul acesta de situații și să inspiri.”
Corneliu Bjola: „Mesajul privind șeful Statului Major amestecă și complică lucrurile într-un moment critic”
În plus, punerea sub acuzare a șefului Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, de către DNA vine să tulbure și mai mult situația, deoarece poate afecta încrederea populației în armată.
Corneliu Bjola: „Mesajul privind șeful Statului Major, care amestecă și complică lucrurile într-un moment critic, ridică probleme, deoarece este vorba despre încrederea în armată, care în mod tradițional era ridicată, iar astfel apar umbre. Sperăm că este doar o coincidență, însă astfel de episoade de comunicare de criză, cu suișuri și coborâșuri, reprezintă lecții importante de învățat.
Corneliu Bjola: „Dacă ne uităm pe pagina Ambasadei Ruse săptămâna asta, avem o orgie de osanale și „Slava Rusia” de la populația română”
Instituțiile statului român nu stau bine la capitolul comunicare. Având în vedere contextul unui război la graniță, statul ar fi trebuit să pregătească populația din timp pentru astfel de situații. Dacă reacția apare doar în momentul crizei, există riscul amplificării dezinformării.
Corneliu Bjola: „Comunicarea strategică se întâmplă înainte de a avea loc evenimentul. Adică tu pregătești populația și pentru situația în care astfel de incidente au loc, cu obiectivul fiind să planifici eventuale îmbrățișări de dezinformare și narativism, astfel încât după un astfel de incident lumea să nu creadă că de fapt n-a fost Rusia. Să aibă dubii. Este mult mai rezilientă, mult mai sceptică. Dar asta înseamnă că tu trebuie să faci o pregătire foarte serioasă înainte. Nu cu propagandă, ci cu un sistem așa cum se face și în Marea Britanie, cum se face și în țările baltice, comunicare strategică. Altfel, ne-am trezit că într-adevăr avem dovada. Deci, dacă ne uităm pe pagina Ambasadei Ruse săptămâna asta, avem o orgie de osanale și „Slava Rusia” de la români, plus boții probabil care amplifică toată această situație, în care o parte din populație aplaudă ca pe divizia Tudor Vladimirescu în 1945 că au fost atacați. Deci asta este siderant.”
Cât despre susținerea privind România la Consiliul de Securitate al ONU, profesorul spune că a fost una sporită din partea statelor europene, însă ușor rezervată în cazul Statelor Unite: „Rusia a transmis un mesaj acum, iar SUA s-au făcut că nu aud”.
