Prof. Dr. Anca Trifan: ”O altă pandemie mai tăcută, cu acțiune mai lentă, continuă să provoace anual prin consecințele afectării cronice mai mult de jumătate de milion de decese pe an la nivel mondial”
„Pandemia COVID-19 a luat prin surprindere și a găsit nepregătită pe toată lumea, provocând inițial un fel de paralizie generală. Parcă nimic nu mai contează decât pandemia! Parcă nu există alte boli pe lume și avem un singur inamic SARS-CoV-2. Pe de altă parte, alți viruși-virusul hepatitic C, B, D- o altă pandemie mai tăcută, cu acțiune mai lentă continuă să provoace anual prin consecințele afectării cronice mai mult de jumătate de milion de decese pe an la nivel mondial!
Ciroza hepatică și hepatocarcinomul reprezintă cauze importante de mortalitate în România, provocând mai multe decese decât Covid 19. Și spre deosebire de noul coronavirus, pentru hepatitele virale C avem tratamente curative pentru infecție, pe care CNAS le-a contractat pe baza unor protocoale cost volum rezultat pentru un număr de 17500 pacienți. Din păcate, din cauza paraliziei generale, a panicii sistemului medical și a pacienților, a lipsei de organizare eficiență, nu s-a reușit tratarea numărului scontat în acest an.
Deși exista posibilitatea, sistemul s-a blocat parțial. Eforturi trebuie făcute să oferim măcar în ultimele 2 luni ale acestui an o deschidere mai mare către acești pacienți. Gastroenterologii pot prelua orice pacient cu hepatită virală C și dacă este eligibil să-i inițieze terapia antivirală. Suntem dedicați acestei activități și ideii de a contribui alături de colegii specialiști în boli infecțioase (acum prea ocupati cu COVID-19) de a face din România o țară fără hepatită C”, a declarat prof. Dr. Anca Trifan, medic primar gastroenterolog.
Concluziile a fost trasă într-o întâlnire între specialiștii din sănătate pentru pregătirea ghidulului ”Managementul pacientului cu hepatopatie virală post-COVID-19”, care include o scanare a situației actuale, dar și soluții și propuneri de implementat, la nivel de autorități, pentru siguranța acestor pacienți.
Programul ”Siguranța Pacientului Cronic cu Boli Infecțioase” a fost implementat cu sprijinul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, al companiei Gilead Sciences și al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice – APAH-RO. Programul a avut ca obiectiv realizarea unui set de proceduri necesare autorităților, medicilor, dar și pacienților cronici cu boli infecțioase pentru depășirea perioadei de pandemie, precum și un ghid pentru cei din urmă, de a naviga în siguranță în sistemul medical și de a avea access la terapiile și serviciile de care au nevoie, în timpul pandemiei și după aceea.
Statisticile arată că în România trăiesc peste 500.000 de pacienți cu hepatită, care se adresează cel mai adesea medicilor din specialitățile boli infecțioase și gastroenterologie. În condițiile pandemice actuale, acești pacienți au accesul restricționat la clinicile și medicii infecționiști, iar gastroenterologii trebuie să suplinească aceste sincope, respectând, totodată, restricțiile în vigoare.
Având toate aceste limitări, managementul pacienților cu hepatopatii virale a trecut printr-o serie de provocări, cea mai importantă fiind imposibilitatea realizării indicatorilor aflaţi în relaţie cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Conform informațiilor de la CNAS, în perioada ianuarie 2020-30 iunie 2020, doar 3558 de pacienți au fost incluși în programul destinat hepatitei C, din peste 17.500 pacienți eligibili.
”Ghidul Managementul pacientului cu hepatopatie virală post-COVID-19” a fost transmis autorităților din domeniul sanitar, implicate în elaborarea și implementarea de politici de sănătate publică destinate pacienților cu afecțiuni hepatice: Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății, comisiile de sănătate din Parlamentul României, Administrația Prezidențială.
Principalele măsuri propuse autorităților se clasifică în două categorii: prevenție și tratament. Programele de prevenție trebuie să includă supravegherea controlului infecţiilor, vaccinare susţinută pentru virusurile B și A, extinderea măsurilor pentru harm reduction și prevenirea transmiterii de la mamă la făt. Tratamentul corespunzător trebuie să fie asigurat tuturor persoanelor diagnosticate, în funcție de afecțiunile specifice. În plus, este necesară colaborarea unor echipe multidisciplinare formate pe baza experienţei în domeniu. În aceste echipe, pe lângă personalul medical, trebuie incluși și reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi, asistenţii sociali, psihologi. Comunicarea membrilor acestor echipe se poate realiza digital prin intermediul unor platforme agreate sau al unui soft special creat în acest scop.
Organizațiile implicate în realizarea proiectului și a ghidului își exprimă suportul și deschiderea de a colabora și de a sprijini demersurile autorităților în ce privește situația pacienților cu hepatită, prin mijloacele pe care le au la îndemână.
„Hepatita C este o problemă de sănătate publică pentru care acordăm o atenție deosebită în această perioadă dificilă pe care o traversăm și în care trebuie să asigurăm accesul la servicii medicale și tratamente pentru toate patologiile. Reglementările speciale care au fost implementate de la începutul pandemiei sunt rezultatul consultărilor cu specialiștii și asociațiile de pacienți. În cotextul pandemiei, am modificat cadrul legislativ astfel încât să facilităm accesul pacienților cu hepatită C la terapii și am intervenit și punctual pentru a rezolva o parte din problemele cu care se confruntă pacienții. Rămânem în stransă colaborare cu specialiștii și pacienții pentru a interveni cu măsuri ori de câte ori va fi necesar”, a declarat Adela Cojan, președintele CNAS.
Puteți accesa ghidul elaborat în cadrul proiectului ”Siguranța Pacientului Cronic cu Boli Infecțioase” aici.
