Confidenţialitate

Prima pagină | 19 februarie 2018

Adevărul scrie despre suferinţa bolnavilor condamnaţi la tăcere. Autismul e o tulburare de dezvoltare considerată drept una dintre cele mai severe ale copilăriei. Potrivit specialiştilor, boala înregistrează o creştere alarmantă în toate mediile, în toată lumea, estimându-se că în anul 2012 un copil din 100 suferea de o tulburare de spectru autist. În România, ca orice altă boală gravă, şi aceasta este tratată cu indiferenţă de autorităţi. În 2016, statul a decis să reducă drastic dreptul copiilor cu autism şi sindrom Down la recuperare. Potrivit ordinului 1.306/1883/2016 s-au schimbat condiţiile de încadrare în gradele de handicap. Dacă până atunci copiii cu autism şi sindrom Down erau încadraţi la grad de handicap grav, beneficiind astfelde însoţitor, din martie 2016, mulţi dintre aceştia au fost încadraţi la grad de handicap accentuat şi şi-au pierdut şi mare parte din indemnizaţie. De pildă, după modificarea legii, mama unei fetiţe cu autism a aflat că fiica ei nu mai poate fi încadrată în gradul grav de handicap, pentru care primea lunar 969 lei, pe motiv că fetiţa reuşeşte să lege câteva cuvinte. Femeia, care renunţase la slujbă pentru a-şi putea îngriji copilul, primeşte acum doar jumătate din sumă.

Ziarul Financiar a descoperit că pacienţii cu abonamente, care solicit o consultaţie la un anumit medic dintr-o anumită clinică, ajung să aştepte chiar şi o săptămână, două sau chiar mai mult până găsesc un loc disponibil. În schimb, un pacient neabonat, care plăteşte consultaţia la recepţie, obţine o programare la acelaşi medic. În prezent, în România sunt în jur de un milion de abonamente medicale. În medie, companiile plătesc între 10 şi 20 de euro pe lună pentru un abonament negociat pentru angajaţi.

România Liberă scrie că adevărata risipă la buget nu va fi stopată. Interesele electorale ale partidelor politice aflate la guvernare se bat cap în cap cu rigoarea fiscală. Analiştii economici spun că adevaratele surse de evaziune nu vor fi atinse, iar reduceri de cheltuieli, precum eliminarea plicurilor trimise de ANAF contribuabililor, vor fi total nesemnificative. Cheltuielile publice ar trebui reduse cu 10% în acest an, dar acest deziderat nu va putea fi realizat fără disponibilizări în companiile de stat, fără o  eficientizare a acestora şi fără a a se lărgi baza de impozitare. În prezent, cea mai mare evaziune se face în zona rurală, unde, cu excepţia societăţilor din agricultură, nimeni nu plăteşte taxe şi impozite.

Jurnalul Naţional observă întinerirea ratată a politicii. Traian Băsescu a ajuns preşedinte în 2004 inclusiv prin faptul că a promis să promoveze tineri. S-a ţinut de cuvânt, iar sub presiunea exemplului dat de PD, şi celelalte partide au lansat o serie de tineri care ar fi trebuit să fie eliberaţi de metehnele generaţiei de politicieni ajunse la maturitate în comunism. Totui, la aproape 15 ani, bilanţul generaţiei de politicieni născuţi după 1970 este dezolant.

Gafe de România, titrează Gazeta Sporturilor. Confruntarea dintre FCSB şi Dinamo s-a terminat egal, 2-2, după mai multe erori copilăreşti. Alb-roşii au condus cu 2-0, dar roş-albaştrii au egalat in extremis.