Prețul petrolului, la maximul ultimilor 4 ani

Cotația barilului de petrol a depășit pragul de 81 de dolari, un record al ultimilor 4 ani, relatează BBC.

Arabia Saudita și Rusia au respins apelurile președintelui SUA, Donald Trump, pentru sporirea producției în cadrul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol.

O reuniune OPEC pe această temă a fost organizată, duminică, în capitala Algeriei, încheindu-se fără un acord între participanți.

Presiunea asupra preţurilor petrolului va continua în următoarele luni din cauza scăderii treptate a producţiei în Venezuela şi a intrării în vigoare a sancţiunilor Statelor Unite ale Americii asupra exporturilor de petrol iranian, estimează Agenţia Internaţională a Energiei, citată de Agerpres.

În pofida acestor sumbre previziuni, agenţia a recunoscut în raportul său lunar că oferta globală a atins în august, pentru prima dată, nivelul de 100 de milioane de barili pe zi, cu o creştere de 80.000 barili, datorită unei producţii mai mari a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), care a compensat scăderea în ţările ce nu fac parte din cartel.

În raport, AIE a reamintit marea volatilitate din august a preţurilor barilului Brent, care s-a situat în jurul a 80 de dolari, pe care o asociază direct cu situaţia industriei în Venezuela şi apropierea datei de 4 noiembrie, când se vor aplica din nou sancţiunile americane impuse Iranului.

Producţia în ţara sud-americană ar putea scădea, dacă va continua acest ritm, până la un milion de barili pe zi, în condiţiile în care, în august, a scăzut până la 1,24 milioane barili pe zi.

În acest fel, exporturile iraniene au scăzut în mod semnificativ anul acesta după retragerea SUA din acordul nuclear, dar AIE crede că trebuie să aştepte să vadă dacă se agravează reducerea cu 500.000 barili pe zi pe care deja a suferit-o.

“Dacă exporturile venezuelene şi iraniene vor continua să scadă, pieţele s-ar putea restrânge şi preţurile petrolului ar putea creşte fără majorări compensatorii ale producţiei în alte părţi”, semnalează raportul.

AIE, totodată, crede că marja între 70 şi 80 de dolari pe baril în care s-au mişcat preţurile din aprilie “ar putea fi pusă la probă” de un context care “se tensionează”.

Până acum, presiunea privind oferta a fost compensată de puternicele creşteri pe care le-au înregistrat doi mari producători precum Arabia Saudită şi Irak, care au avut împreună o majorare de 160.000 de barili pe zi, în august.

AIE subliniază că exporturile iraniene depăşesc deja totalul producţiei iraniene, aceasta pentru că există o capacitate adiţională de 200.000 barili pe zi în nordul ţării, care nu se exploatează din cauza tensiunilor cu guvernul autonom din Kurdistan.

De fapt, ţările OPEC au capacităţi excedentare de 2,7 milioane de barili pe zi, din care 60% se află pe teritoriul saudit.

Totuşi, nu este clar cât din această cantitate va fi disponibilă pentru a acoperi scăderile din Venezuela şi sancţiunile impuse Iranului.

Alte posibile surse de compensare precum Brazilia sau SUA oferă perspective opuse: în timp ce primul stat va creşte anul acesta producţia cu numai 30.000 de barili pe zi (faţă de 260.000 cât se estima), cel de-al doilea va continua ascensiunea puternică şi va pompa 1,7 milioane barili pe zi mai mult în 2018.

În ceea ce priveşte cererea, AIE menţine previziunile de creştere la 1,4 milioane barili pe zi în plus anul acesta şi la 1,5 milioane barili în 2019.

Ritmul de creştere s-a redus acut în trimestrul al doilea din cauza unei cereri mai mici în Europa şi Asia, în timp ce preţurile au frânat creşterea cererii de benzină în SUA.

AIE avertizează în legătură cu riscul pe care îl presupune, în perspectiva lui 2019, deprecierea monedelor din ţările emergente în raport cu dolarul, precum şi escaladarea actualelor tensiuni comerciale.





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS