Preşedintele Iohannis a sesizat la CCR modificările aduse modului de numire a conducerii ANCOM

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu  legea privind aprobarea ordonanței care prevede că preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) vor fi numiţi de către plenul reunit al celor două Camere, cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor prezenţi.

În primul rând, preşedintele atrage atenţia asupra lipsei elementelor care să justifice utilizarea ordonanţei de urgenţă şi care să reliefeze existenţa situaţiei extraordinare şi urgenţa reglementării.

„…de la demisia lui Marius Cătălin Marinescu şi intrarea în vigoare a OUG nr. 33/2017 au trecut mai puţin de trei săptămâni, timp în care nu a fost formulată de Guvern o nouă propunere preşedintelui României de numire în funcţie a unui nou preşedinte al ANCOM, Guvernul a încălcat dispoziţiile Constituţiei…”, scrie în comunicatul președinției României.

În document se apreciază că legea privind aprobarea OUG 33/2017 a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, aşa cum a fost acesta dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

În acest sens, el reliefează faptul că Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat o serie de amendamente care au detaliat procedura de desemnare a conducerii ANCOM, dar, în plus, a adoptat şi unele amendamente prin care au fost aduse modificări altor texte din OUG nr. 22/2009, care nu au fost avute în vedere nici de Guvern şi, pe cale de consecinţă, nici de Camera Deputaţilor.

Klaus Iohannis a mai atras atenţia asupra faptului că intervenţiile legislative din legea de aprobare a OUG 33/2017 contravin Directivei 2002/21/CE, modificată prin Directiva 2009/140/CE, prin faptul că afectează independenţa, imparţialitatea şi neutralitatea ANCOM.

„… în procedura de desemnare a conducerii ANCOM au rămas doar Guvernul şi Parlamentul, iar prin legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost eliminată orice participare a puterii executive la procedura de desemnare atât a preşedintelui, cât şi a înlocuitorilor acestuia, punând sub semnul întrebării posibilitatea conducerii acestei autorităţi administrative autonome de a mai funcţiona în parametrii de independenţă, neutralitate şi imparţialitate”, se mai arată în comunicat.