Preşedintele CNAS, reţinut de procurorii DNA
Preşedintele Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, Marian Burcea a fost reţinut de DNA în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale la domiciliu, în care joi au fost făcute 50 de percheziţii.
Marian Burcea a fost numit în funcţie în martie 2017, până atunci ocupând postul de director general adjunct al Casei de Asigurari de Sănătate a Armatei.
Conform unor surse judiciare citate de News.ro, în acest dosar ar mai fi fost reţinute alte trei persoane.
Procurorii anticorupţie au făcut joi 50 de percheziţii, inclusiv la CNAS şi la CASMB, într-un dosar în care mari sume de bani din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti au fost fraudate prin decontarea unor servicii fictive de îngrijiri medicale la domiciliu pe baza a sute dosare medicale întocmite în fals.
Sunt implicaţi funcţionari în cadrul CSAMB, funcţionari aflaţi sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Surse apropiate anchetei spun că de multe ori au avut prioritate la aprobare şi decontare dosarele medicale cu pacienţi fictivi, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu erau refuzaţi.
Pentru evitarea depistării fraudelor, se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.
Prejudiciul adus bugetului CASMB este de aproximativ 13.200.000 lei, cu vătămarea drepturilor legale ale asiguraţilor cărora le-a fost refuzat acest tip de servicii medicale, respectiv asistenţă medicală la domiciliu.
Mai mult, funcţionari din cadrul CNAS şi ai CASMB, inclusiv funcţionari cu atribuţii de control, ar fi pretins foloase materiale de la reprezentanta unei societăţi care oferea asistenţă medicală la domiciliu, în schimbul renunţării la efectuarea activităţii de control la societatea respectivă.
Aceleasi surse apropiate anchetei spun că a existat și un control al Curții de Conturi, iar persoane din sistemul asigurărilor de sănătate au acţionat în aşa fel încât să împiedice aflarea situaţiei reale cu privire la decontarea anumitor medicamente în favoarea unor pacienţi fictivi. Astfel, medicamente în valoare de 33.000.000 de lei, au fost decontate prin întocmirea frauduloasă a unor documente medicale de natură să creeze impresia că neregulile constatate de Curtea de Conturi se încadrau într-o excepţie prevăzută în anumite norme ce ar fi fost elaborate de CNAS.
Funcţionarii sunt acuzaţi de luare şi dare de mită, trafic de influenţă, constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, iar faptele au fost comise în perioada ianuarie 2016 – august 2017.
