Confidenţialitate


Peştera Meziad, locul unde se adăpostesc colonii mari de lilieci – GALERIE FOTO


Peştera Meziad, locul unde se adăpostesc colonii mari de lilieci – GALERIE FOTO

Peştera Meziad, aflată în Munţii Padurea Craiului din Apuseni, judeţul Bihor, impresionează încă dinainte de a păşi în interiorul ei, prin “poarta de intrare” impunătoare – 16 metri înălţime şi 10 metri lăţime – numărându-se printe cele mai mari intrări de peşteră din România.

Este studiată ştiinţific pentru prima dată la sfârşitul secolului XIX de către geograful austriac Adolf Schmidl.

Ulterior, peştera a fost amenajată pentru turişti de Gyula Czaran în anul 1903.

Abia în 1972 intră în circuitul turistic.

Fiind declarată rezervaţie naturală, doar primul dintre cele cinci nivele ale peşterii poate fi vizitat cu ghid, adică 1200 de metri din lungimea totală de 6292 de metri.

Întreaga peşteră impresionează prin săli foarte mari, spaţioase, de până la 35 de metri înălţime.

În perioada de primăvară timpurie, chiar la intrare se mai găsesc încă stalactite şi stalagmite de gheaţă.

În peştera Meziad se adăpostesc aproximativ 3000 de lilieci ce fac parte din 12 specii diferite (precum liliacul pitic, liliacul cu aripi lungi sau liliacul comun mic), din totalul de 34 de specii care se găsesc în România.

Până în urmă cu câţiva ani, se mai intra încă în peşteră cu lampa de carbid, ce scotea un fum dens care se depunea pe pereţii peşterii.

Datorită fragmentelor de ceramică prezente aici, care aparţin culturii Coţofeni din a doua jumătate a mileniului III î. Hr., fiind cea mai importantă cultură a perioadei de tranziţie la epoca bronzului, s-a putut demonstra faptul că peştera a fost locuită în trecutul îndepărtat.

De asemenea, la reamenajarea peşterii din anul 2012, s-a descoperit, întâmplător, un craniu uman, cu o vechime de aproximativ 6000 de ani. Tot aici s-au găsit şi schelete de Ursus spelaeus (ursul de cavernă).

Fiind formată, în totalitate, în calcar, în interiorul ei se găsesc diferite speleoteme, ce poartă denumiri date de cercetători sau chiar de turişti, ca de exemplu “Pantoful de damă”, “Şarpele Boa”, “Candelabrul”, “Mâna uriaşului” sau “Vipera cu corn”.

“Statuia Sfântului Petru”

Domul stalagmitic – “Claia de fân”

“Harta României”

“Turnul de biserică” sau “Tortul de îngheţată”

Speleoteme în peştera Meziad

*Vizitarea obiectivelor turistice din judeţul Bihor a fost realizată cu ocazia Conferinţei Naţionale a Ghizilor de Turism, ediţia a II-a, cu sprijinul Oradea City Tour şi a Şcolii de Ghizi Oradea.


Ultimele stiri
Patru rase de câini ciobănești românești sunt pe cale de dispariție. Asociația HAITA face demersuri pentru înscrierea în…

lorin Stoian, antreprenorul care a transformat o fermă de familie într-o afacere cu peste 900 de hectare: „Ochiul…

Ce spune Mihai Jurca despre scandalul contractelor din programul SAFE cu Rheinmetall, interzicerea lui Vanghele la Cotroceni și…

Eurostat: Românii, pe locul cinci în UE la incapacitatea de a-și acoperi cheltuielile neprevăzute | AUDIO

Lucia Sabrina Papa, prima femeie nevăzătoare din Italia care se pregătește să devină pilot | AUDIO

Marșul Independenței din Varșovia, organizat pe fondul tensiunilor cu guvernul lui Donald Tusk. Naționaliștii protestează față de criza…

George Simion îi răspunde lui Nicușor Dan după criticile la adresa AUR: „Suntem țintă acum într-un plan pentru…

Concluzii după a doua zi de negocieri Rusia-Ucraina-SUA la Abu Dhabi: acord pentru un schimb de prizonieri. Diferențele…

ISU Dâmbovița: Nu mai sunt scurgeri de gaze la stația GPL din localitatea Cornești. Se fac măsurători în…

Brașov: Ambulanţierii contestă somațiile de plată pentru consumul de combustibil. 80% dintre angajați au primit notificări în acest…



Europa FM
Ascultă Europa FM în aplicație
Radio live, podcasturi, știri și alerte importante.
Instalează