Locuri mai puțin cunoscute din România: Lacul Cuejdel, o comoară tânără și schimbătoare
Sursa foto: Ținutul Zimbrului
O formare continuă a unui lac tânăr din Munții Stânișoarei
Cel mai mare lac de baraj natural din România, Lacul Cuejdel s-a format în urma unor alunecări succesive de teren care au început în anul 1978. Acesta este relativ nou, iar formarea sa a fost graduală. De fapt, în anii 1990 acesta încă era în procesul său de formare, care a fost facilitat de marele cutremur din același an, și finalizată în 1991, când ploile abundente au cauzat alunecări de teren care au blocat cursul pârâului Cuejdel. În acel moment, apa acumulată în spatele noului baraj a dat naștere lacului.
Un alt Lac Roșu: copacii care străpung suprafața apei
Lacul Cuejdel este adeseori asemănat cu Lacul Roșu, prin elementul lor comun: copacii care ies din apă. Cu toate că par a fi o apariție surprinzătoare, trunchiurile molizilor care străpung suprafața lacului se află acolo dintr-un motiv întemeiat: atunci când lacul a fost format, pădurea care se afla acolo anterior a fost inundată, iar copacii care o formau au rămas în picioare.
O rezervație de o importanță mare pentru biodiversitatea României
Dincolo de peisaj, Lacul Cuejdel este și o rezervație naturală, statut primit în anul 2004 pentru valoarea sa geologică și biologică. Microclimatul format în jurul lacului oferă condiții favorabile pentru numeroase specii de pești, amfibieni, reptile și păsări, iar cercetătorii consideră zona drept un loc valoros pentru studiul evoluției ecosistemelor lacustre, dar și pentru al diversității florei. De fapt, conform ANANP (Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate), aria lacului cuprinde 144 de specii de plante superioare.
O înfățișare schimbătoare
Specialiștii arată că Lacul Cuejdel este încă un peisaj în continuă transformare. Zona rămâne activă din punct de vedere geomorfologic, ceea ce înseamnă că procesele interne continuă să modifice relieful zonei, iar procesele externe precum scurgerea apei transportă și depun diverse materiale. Această evoluție permanentă transformă Lacul Cuejdel într-o comoară mai puțin cunoscută a țării, cu o formare atât de remarcabilă și noua încât mulți dintre localnici își amintesc de timpurile în care acest lac nu exista.
Autor: Ștefania Marta Irimia
