Patriarhul Daniel: ”Prin mulțimea faptelor de milostenie noi am adus daruri duhovnicești Mântuitorului Iisus Hristos unite cu rugăciunea, postul și nevoințele”

În timpul predicii din prima zi de Crăciun, Patriarhul României a transmis ce reprezintă darurile aduse de cei trei magi lui Iisus la naștere și cum se traduc ele în zilele noastre.

„Învățăm să aducem daruri lui Iisus, după cum au adus cei trei magi. Pentru că Pruncul Iisus este El Însuși Darul lui Dumnezeu Tatăl pentru mântuirea lumii”, a spus Patriarhul și a detaliat ce înseamnă acestea din punct de vedere spiritual, în zilele noastre:

„Aurul reprezintă dreapta și curata credință ortodoxă, dar și faptele bune izvorâte din iubire sinceră și milostivă. Acestea sunt darurile de aur pe care le aducem în fiecare zi din viața noastră lui Iisus. Să mărturisim dreapta credință, să avem dreaptă viețuire și să oferim celor din jurul nostru daruri: un cuvânt bun, o faptă bună”, a îndemnat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Tămâia înseamnă rugăciunile noastre zilnice. Prin rugăciune noi ne îmbogățim cu harul lui Dumnezeu, ținem legătura cu El și primim iubirea smerită a lui Hristos, pacea și bucuria”.

„Smirna înseamnă răstignirea lăcomiei și a patimilor egoiste și dobândirea virtuților. După ce răstignim în noi egoismul, devenim darnici”.

„Deci, în timpul postului, prin spovedanie, împărtășire mai deasă, prin iertarea semenilor noștri care ne-au greșit și prin mulțimea faptelor de milostenie noi am adus daruri duhovnicești Mântuitorului Iisus Hristos unite cu rugăciunea, postul și nevoințele – aur, tămâie și smirnă duhovnicești”.

În mesajul tranmis în Ajunul Crăciunului, Patriarhul Daniel a explicat și alte simboluri creștine.

Locul nașterii lui Iisus

Patriarhul României a explicat cum locul nașterii Mântuitorului face referire la moartea Sa și la Euharistie.

Iisus Hristos se naște într-o peșteră de lângă Betleem, oraș al cărui nume înseamnă „Casa Pâinii”, iar după naștere este așezat în iesle, locul din care se hrănesc animalele.

„Cel care după naștere este pus în ieslea din care se hrănesc animalele devine pentru noi hrană. Dar nu hrană din lumea aceasta, ci este hrană ca Pâine Cerească”.

„Legătura dintre ieslea din care se hrăneau animalele și hrana pe care o dăruiește Hristos prin Euharistie ucenicilor Săi și celor care cred în El arată o mutație de la o hrană materială din lumea aceasta la o hrană cerească”, a subliniat Patriarhul României .

Bradul de Crăciun

Pomul de iarnă are origine păgână, dar occidentalii l-au încreștinat, a spus Patriarhul Daniel.

„Primele podoabe care au fost puse în brad au fost ostiile – folosite în Biserica Romano-catolică pentru împărtășanie, cum am zice noi, prescurile – nu cele sfințite, dar pregătite pentru sfințire. E ca și când primul pom de Crăciun avea atârnate în el prescuri”.

„Mai târziu s-a pierdut semnificația aceasta a legăturii dintre Euharistie și Pomul Vieții care este Hristos. Pomul Vieții era în mijlocul Raiului, dar din neascultare față de Dumnezeu, protopărinții noștri au pierdut ocazia de a ajunge la el. Hristos Domnul, Noul Adam, prin ascultare desăvârșită până la moarte pe Cruce, S-a arătat a fi El Însuși Pomul Vieții care dăruiește viață prin Sfânta Euharistie și prin Învierea din morți”.

„Această legătură profundă trebuie reamintită mai ales astăzi, când există tendința de a reduce pomul de Crăciun la o simplă podoabă. Sigur, avantajul este că aceste frumoase podoabe se păstrează de la un an la altul, dar în copilărie, noi împodobeam pomul de Crăciun cu nuci udate și tăvălite în făină, atârnate în pom cu un bețișor și mere – ceea ce primeam de la săteni când mergeam cu colindul. Și când trecea Crăciunul, tot noi luam din pom tot ce era de mâncare: merele, nucile și unele dulciuri atârnate acolo”, a mai subliniat Patriarhul României ..