Confidenţialitate


Ordonanța 13 revine ca propunere legislativă: pragul pentru abuzul în serviciu: 200.000 de euro


Ordonanța 13 revine ca propunere legislativă: pragul pentru abuzul în serviciu: 200.000 de euro

Mai mulți parlamentari PSD au depus la Camera Deputaților un proiect de lege care prevede un prag de 200.000 de euro pentru abuzul în serviciu. Pentru o pagubă materială mai mare de 200.000 euro cauzată unei persoane fizice sau juridice, fapta funcţionarului public se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

În  plus, pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani ar urma să fie executate la domiliciu. Iar detenţia la domiciliu se aplică şi persoanelor condamnate la peste 3 ani deînchisoare, dar care au cel puţin 60 de ani sau suferă de bolile grave.

Pentru darea de mită, proiectul prevede o reducere a pedepselor. Acestea vor fi de la 6 luni la 5 ani.  Actualele reglementări prevăd pedepse de la 2 la 7 ani.

Pentru luarea de mită, limita inferioară a pedepsei cu închisoarea este stabilită la 1 an, în condiţiile în care în  prezent este de 3 ani.

Totodată, sunt reduse pedepsele pentru traficul de influenţă. Codul penal actual prevede pedepse de la 2 la 7 ani închisoare; noul proiect vine cu pedepse de la 1 la 5 ani.

Aceleaşi modificări sunt operate şi la cumpărarea de influenţă. În plus, parlamentarii iniţiatori abrogă alineatul  potrivit căruia “făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.”

În ceea ce priveşte reducerea pedepselor, parlamentarii iniţiatori susţin că “în România există cel mai greu regim sancţionator din UE”, iar “scopul pedepselor trebuie să fie de reeducare şi reinserţie socială”. Aceştia consideră că modificările propuse vizează scăderea gradului “de aglomerare” din închisorile româneşti.

Schimbările vizează şi prevederile Codului de Procedură Penală referitoare la denunţ. Iniţiatorii PSD introduc un nou alineat potrivit căruia “denunţul poate fi făcut în termen de şase luni de la data la care denunţătorul a aflat despre săvârşirea faptei, cu excepţia infracţiunilor contra persoanei şi a infracţiunilor contra securităţii naţionale”.

Un alt alieant introdus stipulează că, dacă denunţătorul nu denunţă fapta în termenul prevăzut anterior, va răspunde penal, iar denunţul său nu va mai putea constitui probă în procesul penal”.

Iniţiatorii mai vor ca “soluţionarea cauzelor de către procurori se face în ordinea înregistrării lor”.

Propunerea legislativă a fost depusă la Camera Deputaţilor, pe 18 decembrie. Este susţină de 38 de parlamentari PSD. Proiectul se află în dezbatere la Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.


Ultimele stiri
Scenariile pentru viitorul Guvern. Adrian Zăbavă, analist politic: „Un guvern minoritar PNL-USR ar avea o viață extrem de…

Copilul de cinci ani dispărut în județul Sibiu, căutat de peste 24 de ore. Zeci de salvatori, drone…

Nicușor Dan și Karol Nawrocki, în ajunul Summitului B9: „Țările noastre își asumă cea mai mare responsabilitate pentru…

PNL și USR își coordonează strategia în Parlament, anunță liderul Senatului. Pe lista de priorități: PNRR, programul SAFE…

Avocatul Poporului a atacat la CCR OUG privind Programul SAFE. Motivele invocate | AUDIO

Festivalurile „Bujori în Matache” și „Bujori în Amzei”, între 15 și 17 mai în București. Vor avea loc…

Contractul pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj se semnează marți la Guvern. Precizările fostului ministru al Sănătății  |…

Knock-out devine partener strategic al Federației Române de Arte Marțiale (P)

Cum asortezi sandalele de damă cu rochii de vară? 5 recomandări (P)

Catering premium Flavours pentru evenimente de networking: cum încurajezi interacțiunea prin meniu (P)