ORADEA: Cauzele incendiului de la Palatul episcopal greco-catolic, investigate
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bihor investighează cauzele incendiului care a cuprins, sâmbătă seara, Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea.
O comisie va evalua pagubele.
În jur de 100 de pompieri s-au luptat, timp de mai multe ore cu flăcările.
Două autospeciale de pompieri au rămas în zonă pentru a supraveghea clădirea. Incendiul este considerat ”un dezastru” de către preoţii greco-catolici.
Primăria Oradea a anunţat că va organiza o campanie de strângere de fonduri pentru refacerea clădirii.
”Întreg oraşul este emoţional afectat de pierderea acestei clădiri impresionante. Primăria Oradea împreună cu Episcopia Greco-Catolică va deschide, luni, un cont pentru strângerea de fonduri în vederea refacerii acestui monument simbol al oraşului. Primăria Oradea se va implica financiar în acest efort de reconstrucţie a Palatului Episcopal Greco-Catolic”, se menţionează într-un mesaj postat pe Facebook.
Secretarul Mitropoliei Române Unite cu Roma, de la Blaj a declarat pentru Agerpres că vor fi căutate modalităţi de a sprijini refacerea acestei clădiri emblematice pentru Oradea şi de o mare însemnătate pentru cult.
“Suntem consternaţi de ceea ce s-a întâmplat (…) Înţeleg că se vehiculează ideea că de vină ar fi fost instalaţia de iluminat exterior, un scurtcircuit. Deocamdată nu pot să vă spun nimic oficial. Regretăm în mod cu totul şi totul deosebit pagubele suferite de acest edificiu reprezentativ al centrului Oradiei şi de mare însemnătate pentru Biserica noastră, în primul rând”, a spus Alexandru Petărlecean.
Faţada Palatului greco-catolic din Piaţa Unirii (construit între 1903 şi 1905) a fost reabilitată în anul 2007 şi era în stare bună înaintea incendiului, fiind iluminată ambiental cu mai multe proiectoare care puneau în evidenţă frumuseţea clădirii pe timp de noapte. În schimb, interiorul monumentului avea nevoie de lucrări ample de reabilitare, pentru care proprietarul, Episcopia greco-catolică de Oradea, făcea demersuri, inclusiv printr-un proiect cu fonduri europene, care nu a fost însă aprobat.
Palatul episcopal, din aceste motive, era închis publicului. care putea să viziteze interiorul doar în cadru organizat. Nefiind amenajat în interior, nu servea pentru locuit episcopului Virgil Bercea, care avea birou şi un apartament într-o clădire învecinată, pe strada episcop Mihai Pavel.
Construită la început de secol XX, clădirea a fost sechestrată de comunişti în 1948, transformată în şcoală populară, devenind ulterior sediul Bibliotecii Judeţene. După 1992, palatul a fost retrocedat proprietarilor de drept, care au intrat în posesia lui în 2006, demarând reabilitarea faţadei.
Interiorul însă a rămas aşa cum s-a păstrat încă de la construcţie, având mare nevoie de reabilitare, aminteşte Agerpres.
