Olăritul de Horezu, meşteşug tradiţional unic în lume | VIDEO

26/11/2022

În Horezu, chiar pe strada Olarilor, întâlnim una dintre puținele familii de olari care respectă tehnicile de olărit vechi de sute de ani. Acest proces de confecționare a ceramicii a fost inclus, în 2012, în Patrimoniul UNESCO, fiind considerat “un meşteşug tradiţional unic”.

Florin si Aida Frigură sunt soț și soție și duc mai departe, cu mândrie, tradiția olăritului, așa cum au moștenit-o ei, din generație în generație.

Casa unde își desfășoară activitatea cei doi soți, alături de fiicele lor, Alexandra și Carina, are peste 150 de ani și este compusă din două camere și prispă.

Florin Frigură se trage din două familii de olari, familia Frigură, din partea tatălui, și familia Vicșoreanu, din partea mamei.

Familia Vicșoreanu este cea care a transformat ceramica utilitară în ceramică artizanală și a creat modelele care se regăsesc astăzi pe farfurii, inspirându-se din țesături sau din natură.

Moștenitorii de astăzi ai familiei mai păstrează încă o roată foarte veche, de pe vremea când nu existau rumenți de metal care să o învârtă, astfel că, pe acea vreme, roata olarului se învârtea pe măsea de cal.

Motivul reprezentativ al zonei Horezu este cocoșul, care simbolizează biruința binelui împotriva răului.

Cocoșul cântă atunci când se îngână noaptea cu ziua, iar lumina răzbește asupra întunericului, adică binele învinge.

Alte motive importante care se regăsesc pe vasele de ceramică de la Horezu sunt peștii (simbolul creștinismului), crucea voinicului (din spicul de grâu și bobocul de trandafir), spirala, pomul vieții, șarpele (ocrotitorul casei).

Ceramica de la Horezu se numără printre din lume care păstrează totul autentic, așa cum se producea în urmă cu sute de ani, cu tehnici manuale și pigmenți luați din natură.

“Unul dintre pigmeți se aduce de la Slătioara, la vreo 7 kilometri de aici. Luam pământ cu remorca, cu sacii, și îl spălăm ca pe aur, în site, și rămân aceste granule. Aceste granule sunt măcinate, pisate și obținem pasta aceasta mai închisă, căreia noi îi spunem piper”, a spus Aida Frigură.

Pigmenții de aplică cu un corn de vită care are în vârf o pană de gâscă, pentru că este moale și nu zgârie obiectul.

Modelele de pe vase se realizează cu gaița, un instrument de lemn care are în vârf un ac.

La final, vasele de ceramică se ard într-un cuptor imens. Aproximativ, o dată la două luni, familia Frigură arde vasele în cuptor, pentru că la o ardere intră câteva sute de obiecte.