Supereroii nu au neapărat costume strălucitoase sau un scut și arme SF cu care să lupte. Uneori ei se află printre noi sub forma unor oameni care-și dedică timpul și priceperea pentru a ne ajuta la momentul potrivit. În această categorie intră cu siguranță și medicii, iar omul de milioane din această săptămână, Dr. cardiolog Oana Ință, își dedică toată energia și priceperea pentru a trage un semnal de alarmă privind bolile cardiovasculare și statisticile din ce în ce mai sumbre privind infarctul în România.
Dintre toate bolile cardiovasculare, cele coronariene, în care este inclus infarctul miocardic acut provoacă cele mai multe decese în România. 1 din 10 pacienți moare în urma primului infarct.
La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct, conform datelor Societății Române de Cardiologie și unul din zece pacienți nu supraviețuiește.
Recent, Societatea Națională de Medicină a Familiei și Fundația ”Pop de Popa” pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare (FOBAC) au lansat campania ”Câte vieți are inima ta?” cu obiectivul de a atrage atenția asupra impactului bolilor cardiovasculare și mai ales asupra riscului cardiovascular mărit la care sunt expuși pacienții care au suferit un prim infarct.
Despre cum poate fi evitat un infarct, prevenția primară și cea secundară și cum putem avea grijă de inimile noastre, în interviul cu Dr. cardiolog Oana Ință:
Important pentru o inimă sănătoasă
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate din România. Conform raportului European Heart Network, lansat în anul 2017, din cele 250.000 decese înregistrate în România, 150.000 au avut cauze cardiovasculare. În România, bolile cardiovasculare cauzează de trei ori mai multe decese decât cancerul, iar statisticile arată că la fiecare 30 de minute un român suferă un infarct. 1 din 10 români nu supraviețuiește. Astfel, România se află pe locul 3 în lume la decesele cauzate de boli cardiovasculare.
Bolile cardiovasculare, de multe ori, se instalează şi la adulţii care sunt aparent sănătoşi. De aceea este bine ca toţi cei care prezintă factori de risc pentru bolile cardiovasculare să acorde atenţie sănătăţii inimii.
Unii factori de risc pentru bolile cardiovasculare sunt modificabili, iar alții nu.
Factori de risc nemodificabili pentru bolile cardiovasculare:
Vârsta
Bărbații peste 45 de ani și femeile peste 55 de ani au un risc cardiovascular crescut. După vârsta de 55 de ani, la fiecare deceniu se dublează riscul de a face un atac vascular cerebral.
Sexul
Comparativ cu femeile, bărbații sunt mai predispuși la boli cardiovasculare.
Ereditatea
Poate exista o predispoziție de îmbolnăvire atunci când pacientul are un istoric familial de boli cardiovasculare asociat cu alți factori de risc. Dacă o rudă de gradul I, de sex masculin a suferit un infarct înaintea vârstei de 55 de ani sau dacă o rugă de gardul I, de sex feminin, a suferit un infarct înaintea vârstei de 65 de ani, există un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare.
Mai mult, dacă ambii părinți au fost diagnosticați cu o boală cardiovasculară înainte de a împlini 55 de ani, riscul de a dezvolta boli cardiovasculare este de 50%, prin comparație cu populația generală.
Diabetul
Boală metabolică ce se manifestă prin creșterea glicemiei, adică prin excesul de zahăr din sânge. Diabetul afectează preponderent arterele si sistemul nervos, dar și ochii, rinichii și inima. Persoanele care suferă de diabet sunt de până la patru ori mai expuse la dezvoltarea afecțiunilor cardiovasculare prin comparație cu cei care nu au diabet. Bolile cardiovasculare sunt principal cauză de deces în rândul persoanelor cu diabet.
Factorii de risc modificabili:
Sedentarismul
Activitatea fizică ajută la reglarea tensiunii arteriale, a nivelului de grăsimi și de glucoză din sânge și contribuie la menținerea sănătății vaselor de sânge.
Studiile au arătat că două ore și jumătate de activitate fizică moderată pe săptămână reduce riscul de a dezvolta afecțiuni coronariene cu aproximativ 30%.
Alimentația nesănătoasă
O alimentație sănătoasă este esențială în prevenirea bolilor cardiovasculare.
O dietă bogată în grăsimi saturate crește riscul de boli coronariene sau infarct. Studiile arată că aceasta este cauza a 31% din bolile coronariene și 11% din accidentele vasculare.
Prin comparație, o dietă care nu se bazează pe grăsimi saturate, ci pe fructe și legume reduce cu 73% riscul de a dezvolta un episod cardiac major.
Hipertensiunea arterială (HTA)
Este un factor de risc major pentru afecțiunile coronariene și principalul factor de risc pentru atacul cerebral. Cauzează peste 50% din atacurile vascular cerebral ischemic și crește riscul dezvoltării unui atac vascular cerebral hemoragic.
În România, conform Societății Române de Hipertensiune, 45% din populația adultă suferă de hipertensiune arterială.
Fumatul
Indiferent de prezența sau absența altor factori de risc ai bolilor cardiovasculare, persoanele fumătoare au un risc de două ori mai mare de a face infarct comparativ cu persoanele nefumătoare. De asemenea, fumatul cauzează aproximativ 10% dintre bolile cardiovasculare.
Site-ul campaniei inimisanatoase.ro oferă informații cu privire la factorii de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare și răspunde la întrebări esențiale referitoare la infarctul miocardic acut.
