Nicușor Dan, la Consiliul pentru Pace: „Cred că toți vrem pace, stabilitate și prosperitate”. Președintele a explicat cum ar sprijini România eforturile pentru reconstrucția Fâșiei Gaza | VIDEO

Aflat în Statele Unite pentru a reprezenta România la Consiliul pentru Pace, for inițiat de președintele american Donald Trump privind situația din Fâșia Gaza, președintele Nicușor Dan a susținut un discurs. La reuniune, el a subliniat angajamentul României față de pace, stabilitate și reconstrucție în Gaza și a explicat că țara noastră poate sprijini evacuarea și tratamentul a până la o mie de copii, reconstrucția instituțiilor și a școlilor, precum și programele educaționale pentru studenții palestinieni, bazându-se pe experiența și expertiza dobândite în alte situații internaționale.

Președintele Nicușor Dan: „Cred că toată lumea își dorește pace, stabilitate și prosperitate în Gaza”

„Vă mulțumesc pentru implicarea și leadershipul dumneavoastră în planificarea păcii pentru Gaza, un plan de pace care să fie cuprinzător și stabil, precum și pentru eforturile și rezultatele obținute în alte părți ale lumii. Cred că toată lumea își dorește pace, stabilitate și prosperitate în Gaza, însă întrebarea este cum să acționăm pentru a le obține. De aceea, această reuniune și acest format sunt importante”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Președintele Nicușor Dan a explicat cum ar putea contribui România la reconstrucția Gazei

„Ce poate face România, în primul rând, în situația actuală? Putem crește numărul de zboruri pentru a evacua copiii bolnavi și a-i trata în spitalele din România. Am făcut deja acest lucru și putem face mai mult pentru aproximativ o mie de copii și patru mii de membri ai familiilor acestora.

În al doilea rând, avem o bună expertiză în sistemele de intervenție în situații de urgență, precum ambulanța și serviciile de pompieri, și putem contribui la reconstruirea acestui sistem. Putem dona și investi în echipamentele necesare.

Oferim deja burse pentru studenții palestinieni și putem extinde acest program. De asemenea, putem ajuta la reconstrucția școlilor din Gaza.

În plus, cred că cel mai important este faptul că avem expertiză pe care o putem folosi pentru a sprijini reconstrucția instituțiilor, precum poliția, sistemul de justiție și administrația publică. Am făcut acest lucru și în alte părți ale lumii, astfel că avem experiență și putem contribui cu experți și formatori.

Este important de menționat că avem relații tradițional bune atât cu poporul evreu, cât și cu poporul palestinian, ceea ce poate ajuta. Așadar, vă puteți baza pe noi”, a subliniat președintele Nicușor Dan.

Ce atribuții va avea consiliul?

În noiembrie trecut, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție propusă de SUA, care recunoștea consiliul ca o administrație tranzitorie și temporară „care va stabili cadrul și va coordona finanțarea pentru reconstrucția Gazei” în cadrul planului lui Trump, până când Autoritatea Palestiniană se va reforma în mod satisfăcător, potrivit Agerpres.

Ce țări s-au înscris în Consiliul pentru Pace și ce state au refuzat invitația lui Donald Trump

Peste 20 de ţări s-au alăturat Consiliului pentru Pace ca membri fondatori ai iniţiativei. Este vorba despre Israel şi Arabia Saudită, alături de Egipt şi Qatar, considerate țări care au contribuit la medierea discuţiilor pentru armistiţiul dintre Israel şi Hamas. Alte ţări din regiune includ Bahrein, Iordania, Kuweit, Maroc, Turcia şi Emiratele Arabe Unite.

Din alte părţi ale lumii, se numără Albania, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Cambodgia, El Salvador, Ungaria, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Uzbekistan şi Vietnam.

Nu s-au alăturat Consiliului liderii Regatului Unit, Uniunii Europene în ansamblul său, Franţei, Germaniei, Norvegiei şi Suediei. Nici Brazilia, India, Mexic şi Africa de Sud nu au acceptat oferta de aderare.

China şi Rusia, ambele membre cu drept de veto ale Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, nu s-au alăturat.

La această primă reuniune, pe lângă România, tot ca observatori participă alte peste 20 de alte ţări, cum ar fi: Austria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Slovacia. Tot în calitate de observatori participă și Japonia şi Coreea de Sud, precum şi India şi Thailanda.