Negocierile privind alocarea banilor prin PNRR: Educația ar primi cu 1,1 miliarde de euro mai puțin | AUDIO
Educația ar putea rămâne cu 1,1 miliarde de euro mai puțin în urma negocierilor finale dintre România și Comisia Europeană pe tema alocării banilor europeni prin Planul de Reziliență și Redresare.
Site-ul Hotnews scrie că tăierea, de aproximativ un sfert din suma totală alocată initial Educației, ar putea viza în primul rând fondurile prevăzute inițial pentru universități dar și pentru construirea de creșe.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, nu a putut fi contactat. Coordonator al PNRR, Ghinea a promis că România va trimite la Bruxelles varianta finală a planului până la finalul acestei luni.
Fostul comisar european pentru Politica Regională, Corina Crețu, îi cere ministrului Proiectelor Europene mai multă transparență privind proiectele incluse de România în PNRR:
„Este o opacitate pe care nu o înțeleg pentru că beneficiarii ar trebui în primul rând să fie pregătiți ca să își realizeze aceste proiecte. Să nu uităm că banii prin PNRR ar trebuie angajați până în decembrie 2024 și sunt foarte multe sectoare, pe lângă Sănătate, Educație, IMM-urile, care reprezintă coloana vertebrală a oricărei economii și care întotdeauna au accesat banii foarte rapid, au avut proiecte de calitate. Între prima formă și a doua formă a PNRR-ului au dispărut 1,5 miliarde alocate IMM-urillor, sunt 500.000 de firme care așteaptă ajutor în România.”
Fostul comisar european pentru Politica Regională este sceptic în ceea ce privește finanțarea prin PNRR a unor proiecte de infrastructură, mai ales rutieră, incluse de România în acest plan.
De ce? Pentru că ele au deja finanțarea asigurată prin bugetul Uniunii. În plus, PNRR este despre alte priorități ale Uniunii, precum un mediu mai curat, digitalizare și șanse mai mari pentru copii și tineri:
„(…) Cred că acest plan a fost încropit, cred că ar fi trebuit realizat un aparat special, probabil în subordinea primului ministru, care să aducă cei mai buni specialiști, pentru că, în primul rând, scopul este dezvoltarea economică, recuperarea decalajelor economice, teritoriale, sociale, dar trebuie să ții cont și de această chestiune extraordinară. Noi avem nevoie de infrastructură rutieră și de transport dar ne-am angajat de atâtea ori, inclusiv în Programul Operațional Infrastructură Mare din 2014, nu s-au realizat până acum, banii sunt parcați pentru aceste proiecte, pentru acest program, mai parchezi și din PNRR, mai parchezi și din bugetul 2021-2027 pentru același proiect? În Europa e invers, pentru 1 euro ai 3 proiecte la dispoziție, dacă se blochează unul, nu pentru un proiectti toți banii. Cred că trebuie mai multă maturitate și mai multă coordonare.”
România are la dispoziție peste 30 de miliarde de euro acordate gratuit sau împrumut de Uniunea Europeană pentru a-și reveni din criza economică creată de pandemie.
Banii pot fi accesați pe bază de proiecte clare și cheltuiți până cel târziu în 2026.
