“Nația ciorbei” și cele mai originale rețete de zeamă ale românilor
De centenar, o echipă de tineri antropologi, bucătari și fotografi a scos la lumina o frântură din patrimoniul culinar uitat al României: ciorba (sau zeama) făcută acasă, cu ingrediente culese direct, fie din pădure sau grădină, fie preparate în propria stână sau bucătărie.
Nația Ciorbei se numește proiectul care și-a propus să ne arate tuturor cât de dependenți mai sunt românii de acest fel de mâncare, cum ajută el la strângerea relațiilor sociale și care sunt secretele care fac un borș gustos ;i sățios.
Timp de mai bine de o lună, autorii și un juriu specializat au analizat peste 120 de rețete trimise pe pagina de facebook a proiectului.
Iar de curând, au ales câștigătorii- zece bucătari amatori care i-au impresionat nu doar cu rețete originale -ciorbă de raci de Bechet, zeamă armenească cu hurut, borș de pește sau de găluști din urzici ci și cu poveștile acestor delicii.
Un reportaj de Anca Grădinaru
Comunitatea Nația Ciorbei a adunat în cele două luni de la lansare, mii de oameni.
10 dintre ei i-au cucerit pe jurați nu doar cu rețetele care încă de la prima citire, îți lăsa gura apă, ci și cu poveștile păstrării lor și trasmiterii către nepoți, iar acum, tuturor.
Una dintre rețetele câștigătoare este cea prezentată de un tânăr antropolog.
Raluca Bumbac a câștigat premiul de 100 de euro și locul într-un viitor catalog documentar cu o rețetă pe cât de simplă pe atât de bună, de borș de pește.
Este de fapt o rețetă luată de la bunica sa, de pe malul Dunării.
Irina Dobriță, și ea antropolog, este unul dintre oamenii de bază în proiectul Nația Ciorbei.
Ea spune că juriului i-a fost greu să decidă câștigătorii.
“Nu vreți să știți câte discuții au suscitat cele 120 de rețete, de propuneri…nici nu știam că există atâtea rețete….”, a explicat ea.
Autoare a unui curs de Antropologie alimentară la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Monica Stroe spune că pe parcursul concursului a constatat că de-a lungul timpului, pentru români, ciorba a fost de multe ori, baza supraviețuirii.
‘’Avem tot felul de situații sociale care se ascund în spatele rețetelor și poveștilor: ciorbe pregătite în condiții de precaritate, cu puține ingrediente, în condiții de restricții dietare, ciorbă fară sare…ciorbe care valorifică multe din resursele sălbatice: ciuperci, mere pădurețe…”.
În marile orașe, ciorba a revenit constant in meniul zilnic, inclusiv la serviciu, pentru că, spune Dan Buzărnescu, patronul mai multor ciorbării din București, românii s-au redescoperit în ultimii ani.
O altă rețetă premiată de echipa Nația Ciorbei a fost cea de ciorbă de găluști de urzici, prezentată de Diana JanMejay, rețetă care aparține de fap,t mamei sale.
Proiectul Nația Ciorbei a devenit deja mai mult decât un concurs.
Evenimentul de anunțare a câștigătorilor a fost pentru mulți o oră de aducație culinară.
Cosmin Dragomir, autorul unei platform de gastronomie, ne sfătuiește că atunci când gătim acest fel de mâncare să punem în valoare ingredientul principal, vedetă. Un alt secret este să folosim cât mai multe oase care dau un gust bun ciorbei. În plus, cuburile sau prafurile ajutătoare nu au ce căuta în ciorbă, oricât de mult le-ar recomanda producătorii.
Proiectul Nația Ciorbei are succes chiar și după terminarea concursului. Comunitatea a ajuns la 8 mii de oameni și continuă să crească, așa că el va continua, spune Ruxandra Gubernaț, membru al juriului.
“După experiența asta, ne gândim să explorăm și pe teren ce am descoperit online.”
Iar dacă v-am făcut poftă de ciorbă, găsiți toate rețetele pe pagina de facebook nația corbei.
Pentru ingrediente cu gust, dați o fugă la piață.
