Modificările aduse Legii vânătorii, în analiza CCR
Curtea Constituţională a României discută, miercuri, sesizarea Uniunea Salvați România privind proiectul care aduce o serie de modificări Legii vânătorii, inclusiv în ceea ce priveşte cotele de vânătoare pentru speciile de păsări migratoare.
Potrivit USR, modificările adoptate “pot duce la decimarea anumitor specii de păsări migratoare, cu efect devastator asupra biodiversităţii”, şi contravin dreptului comunitar.
“Noua formă a legii prevede modificări substanţiale care, odată intrate în vigoare, vor avea efecte devastatoare asupra biodiversităţii, incompatibile cu obligaţia pozitivă a statului de a asigura protecţia mediului, inclusiv prin protecţia biodiversităţii. Încălcarea textelor constituţionale reiese prin renunţarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare şi înlocuirea acestuia cu un sistem aleatoriu pe baza unui număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător, cât şi prin diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calităţii de vânător”, se arată în moțiune.
Conform acesteia, în România sunt aproximativ 70.000 de vânători, la care se pot adăuga alte mii de vânători străini care sunt invitaţi de asociaţiile din ţară.
“Într-o simulare în care numai 2.000 de vânători (ceva mai puţin de 3% din vânătorii români) vânează numărul maxim de păsări/zi în perioada sezonului de vânătoare, rezultă că într-un an s-ar putea vâna întregul efectiv populaţional al mai multor specii de păsări care folosesc teritoriul României pentru cuibărit, pasaj sau iernare. De exemplu, s-ar permite vânarea a 3.660.000 de exemplare din specia gâscă de vară, în condiţiile în care populaţia în timpul pasajelor este estimată la 6.110 – 16.162 exemplare, iar populaţia care iernează la noi este de 4.598 – 12.510 exemplare”, explică USR.
Dacă în forma iniţială a legii, pentru specia Anser albifrons, gârliţa mare, cota anuală prevăzută era de circa 50.000 de indivizi, în noua formă a legii cota anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător în parte, se mai arată în sesizare. Astfel, se estimează că pentru gârliţa mare, într-un sezon de vânătoare, “se poate ajunge în noua formă la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, ceea ce este de peste 17 ori mai mult” decât în forma iniţială a legii.
În ceea ce priveşte priveşte scurtarea de la un an la şase luni a stagiului pentru obţinerea permisului permanent de vânătoare, USR precizează că “timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu reprezintă o garanţie suficientă” asupra faptului că aceştia vor putea să deosebească speciile de păsări care nu se pot vâna de cele care se vânează, dar sunt asemănătoare.
“Neconstituţionalitatea modificărilor derivă din faptul că un proaspăt vânător poate ieşi la vânătoare de ciocârlii de câmp, fără cunoştinţe de bază referitoare la identificarea acestei specii. În plus, legea adoptată nu este corelată şi nu este compatibilă cu dreptul comunitar, ci este contrară dreptului comunitar, care statuează faptul că anumite păsări sălbatice pot fi vânate numai în condiţiile în care se respectă principiul utilizării durabile/raţionale şi se stabilesc şi se respectă limite fundamentate ştiinţific”, a declarat deputatul USR Stelian Ion.
Conform USR, legea încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 35 alin. (1), art. 135 al. (2) lit. d) şi e) şi art. 148 raportat la art. 20 din Constituţia României, raportate la prevederile Directivei nr. 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva “Păsări”).
