Mituri şi percepţii greşite despre factorii de risc cardiovascular

Aceştia derulează o campanie de prevenire a bolilor de inima – puteti accesa www.soscardio.ro pentru a va face un test şi pentru a afla astfel la ce risc vă expuneţi să faceţi o boală cardiovasculară.

Ori, poate suferiţi deja de o afecţiune cardiovasculară şi nu ştiţi. De aceea un control la medic este binevenit oricând.

Deşi riscul creşte cu vârsta, rădăcinile bolilor cardiovasculare îşi pot avea originea chiar în copilărie.

Cei care au crescut consumând junk-food sunt expuşi prematur la un risc crescut de boli cardiovasculare.

Dacă în urmă cu 20 de ani infarctul de miocard era o boală care afecta persoane peste 50 de ani, astăzi nu puţini suferă de această afecţiune la 30-40 de ani.

Persoanele cu diabet zaharat trebuie să îşi verifice, în permanenţă, valorile glicemice.

Totuşi, diabetul zaharat, independent de valorile glicemiei, cauzează inflamaţia pereţilor arteriali, factor care conduce în timp la leziuni ale vaselor de sânge, crescând riscul producerii unor boli cardiovasculare şi a altor probleme de sănatate.

Experţii Societăţii Europene de Cardiologie au constatat că simpla prezenţă a diabetului zaharat creşte de 3 ori riscul sa facem boli cardiovasculare.

Colesterolul crescut determină formarea plăcilor de aterom, care îngustează arterele şi împiedică circulaţia sângelui către creier sau inimă.

În afară de exerciţiul fizic, există o multitudine de factori care pot influenţa nivelul de colesterol din sange, precum dieta, greutatea corporală, fumatul, istoricul familial, varsta şi sexul.

Activitatea fizică este utilă pentru a îmbunătăţi valorile colesterolului ‘bun’ numit HDL-Colesterol, dar şi pentru optimizarea altor parametri precum greutatea corporală şi menţinerea în formă a inimii şi vaselor de sânge.

Există şi persoane slabe care au colesterolul crescut. Acesta trebuie masurat periodic, independent de greutatea corporală.

Hipertensiunea arterială afectează 1 din 3 români. Mai puţin de jumatate dintre românii cu această boală ştiu că suferă de ea.

Hipertensiunea arterială are o componentă genetică importantă, iar riscul este mai mare pentru persoanele care au părinţi cu hipertensiune arterială.

Mulţi oameni consumă vin roşu pentru a-şi regla tensiunea. Fundaţia Română a Inimii susţine că într-adevâr, vinul prezintă beneficii pentru organism prin efectele sale asupra metabolismului şi aparatului cardiovascular.

Însă, aceste efecte benefice sunt valabile pentru o cantitate de cel mult 120 de ml de vin pe zi.

De aceea, orice cantitate peste acest nivel, este mult mai dăunătoare organismului, afectând ficatul, aparatul cardiovascular şi sistemul nervos.

Persoanele cu un istoric familial de boli cardiovasculare au un risc cardiovascular mai mare. Acest lucru nu poate fi aşadar modificat dar putem face alţi paşi pentru a reduce riscul.

Pentru o inimă sănătoasă, medicii ne recomandă exerciţiu fizic, o dietă sănătoasă, să renunţăm la fumat, să ţinem sub observaţie colesterolul şi tensiunea, greutatea corporală şi glicemia.

Obezitatea poate determina hipertensiune arterială şi diabet zaharat.

Dacă însă o persoana slăbeşte, valorile tensiunii arteriale vor scădea şi ele.

Femeile sunt expuse unui risc de 6 până la 10 ori mai mare de a muri de o boală cardiovasculară decât de cancer de sân.

Pentru sedentari, 30 de minute de efort moderat, zilnic, sunt suficiente.

Cercetările demonstrează ca o dietă sănătoasă şi exerciţiul fizic nu reduc riscul asociat fumatului.

Fumatul afectează fiecare organ şi sistem din organism, iar considerentul ca un stil de viaţă perfect poate contrabalansa fumatul nu este realist, susţine Fundaţia Română a Inimii.

Cei care renunţă la fumat se îngraşă în medie cu 6 kg. Riscul acestui exces ponderal este însă minuscul comparativ cu cel al continuârii fumatului.

Fumul de ţigară daunează şi persoanelor din jur.

O persoană nefumătoare care stă 8 ore într-un mediu cu fum de ţigară este expusa unui risc egal cu cel al unui fumător care foloseşte un pachet pe zi.

Stresul nu este identic pentru toţi, iar fiecare traieşte altfel experienţa stresului.

Lipsa semnelor şi simptomelor nu înseamnă lipsa stresului.

Stările de anxietate, lipsa de aer, starea de epuizare fizică permanentă pot fi semne ale stresului.

Incapacitatea de concentrare, dezorganizarea sunt semne mentale ale stresului.

Aceste situaţii necesită o strategie de management a stresului, pentru a putea controla acest factor de risc şi a preveni producerea unor efecte mai severe precum bolile cardiovasculare.

Din pacate colesterolul crescut, hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat sunt boli care nu se vindecă.

Acestea pot fi însă controlate prin modificarea stilului de viaţă, şi pentru multe persoane cu ajutorul medicamentelor.

Un stil de viaţă adecvat, poate conduce către forme mai uşoare ale acestor afecţiuni.

Statistica Fundaţiei Române a Inimii arată că 1 din 3 români suferă de hipertensiune arterială.

7 milioane de români suferă de boli cardiovasculare. Acestea pot fi prevenite.