MAPN: La aterizare, pilotul avionului MiG21 Lancer a raportat o defecțiune majoră la motor
Locotenent-comandorul Adrian Stancu, pilot pe o aeronavă MiG 21 LanceR a Forțelor Aeriene Române, s-a catapultat astăzi, 12 iunie, în jurul orei 11.15, în apropiere de aeroportul Mihail Kogălniceanu, în zona localității Nazarcea, județul Constanța, în timpul executării manevrelor de aterizare, se arată într-un comunicat al MAPN.
Pilotul este conștient și se află în stare stabilă. El a fost recuperat, i s-a acordat primul ajutor la fața locului și a fost transportat pe cale aeriană la Spitalul Județean Constanța.
Aeronava, care se afla în dotarea Bazei 86 Aeriană ”Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești, decolase în jurul orei 10.00 de pe baza aeriană din Mihail Kogălniceanu pentru a executa o misiune de antrenament în cadrul exercițiului ”Thracian Eagle 2017”, care se desfășoară împreună cu forțele aeriene bulgare.
După executarea misiunii, la întoarcerea către Mihail Kogălniceanu, pe timpul executării manevrelor de aterizare, pilotul a raportat o defecțiune majoră la motor, cu deteriorarea parametrilor de funcționare ai acestuia.
Conform procedurilor, pilotul s-a catapultat, aeronava prăbușindu-se în zona menționată, în afara ariilor locuite.
Cazul este cercetat de Parchetul Militar, conform procedurilor legale, iar circumstanțele accidentului vor fi investigate de o comisie numită de șeful Statului Major al Forțelor Aeriene.
Imagini transmise de echipajele IGSU sosite la locul prăbușirii.
Avioanele MiG21
MiG-21 a fost proiectat ca un avion de interceptare de front, destinat să execute misiuni în condiţii meteorologice normale şi a zburat pentru prima dată în anul 1957. Avionul a intrat în producţie de serie în anul 1958, fiind echipat cu un motor cu reacţie Tumanski R-11, atingând forma finală un an mai târziu sub denumirea MiG-21F.
Astfel s-a deschis drumul versiunilor ulterioare, următoarea versiune fiind MiG-21PF, lansat în producţie în anul 1960, cu un motor îmbunătăţit R-11F şi un dispozitiv de admisie a aerului în motor mărit, pentru a permite instalarea radarului de interceptare R-1L. Au urmat MiG-21PFS şi MiG-21PFM, care includeau toate îmbunătăţirile versiunilor precedente.
Variantele ulterioare au vizat mărirea tracţiunii motorului, îmbunătăţirea armamentului şi extinderea razei de acţiune, cele mai cunoscute variante fiind MiG-21 MF şi MiG-21 bis. Acestea au beneficiat de numeroase îmbunătăţiri ale armamentului, radarelor de bord şi sistemelor de bord, motoare mai puternice şi scaune de catapultare KM-1M.
Forţele Aeriene Române au primit în dotare primul avion MiG-21F-13 în anul 1962, iar ulterior au intrat în serviciu variantele MiG-21 PF (denumire locală MiG-21RFM), MiG-21 PFM (denumire locală MiG-21RFMM), MiG-21M şi MiG-21MF. De-a lungul timpului au intrat în dotarea Forţelor Aeriene peste 400 de avioane MiG-21, ultimul avion de acest tip intrând în serviciu în anul 1982.
În anul 1992, Forţele Aeriene Române au iniţiat un program de modernizare a aparatelor MiG-21, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne.
Programul de modernizare a vizat crearea unor variante ale avionului, având la bază o configuraţie comună, în funcţie de misiunile pe care urmau să le execute: MiG-21 LanceR A (pentru misiuni aer-sol), LanceR B (versiune de instruire) şi LanceR C (optimizate pentru misiuni aer-aer).
