Doi români au murit în atentatele din Franţa. Parisul amenință că va fi nemilos cu “barbarii” din Statul Islamic
Ministerul Afacerilor Externe anunţă, pe pagina sa de internet, decesul a doi cetăţeni români în atacurile produse în cursul nopţii trecute în capital Franţei.
Un alt cetăţean român a fost rănit uşor, fiind transferat la un spital din Paris. În cursul dimineţii, a fost externat.
Ambasada României la Paris este în legătură cu familiile victimelor şi le va acorda asistenţa consulară necesară.
Informaţia că jurnalistul român Andrei Marian Mihai ar fi fost rănit, vehiculată de unii apropiaţi ai săi pe pagina de socializare Facebook, a fost contrazisă de el însuşi, în această dimineaţă. Tânărul nu s-a aflat în zona vizată de atacuri.
La 10 luni după atacurile de la redacţia săptămânalului Charlie Hebdo şi un supermarket, când au murit 20 de persoane, Franţa este plasată în stare de urgenţă, închizându-şi graniţele.
Au fost decretate 3 zile de doliu naţional.
Bilanţul atacurilor a crescut la 128 de persoane de morţi, potrivit Europe 1.
Alte 180 de persoane au fost rănite. 80 dintre acestea sunt în stare critică sau gravă.
Preşedintele Francois Hollande a declarat că atacurile reprezintă un act de război comis de „armata teroristă Daesh”, acronimul în arabă al organizaţiei Stat Islamic, activă în Siria şi Irak.
Potrivit AFP, atentatele au avut loc în 6 locuri diferite, între care Stade de France, situat în suburbiile nordice ale capitalei franceze, dar şi în zona centrală din apropiere de Piaţa Republicii, unde se află şi redacţia săptămânalului Charlie Hebdo, scena unui atac sângeros comis în luna ianuarie, soldat cu 12 morţi. Alte 5 persoane au fost ucise atunci într-un supermarket.
Cele mai multe victime au fost raportate în sala de spectacole Bataclan, unde avea loc un concert al trupei americane Eagles of Death Metal. Indivizi înarmaţi au pătruns în incintă strigând „Allah Akbar!”, după care au deschis focul. Spectatorii au fost ţinuţi ostatici timp de 3 ore, cel puţin 82 fiind ucişi. Artiştii au scăpat cu viaţă.
Atacurile teroriste de la Paris au provocat consternare în toate cancelariile lumii.
Imagini de solidaritate au împânzit rețelele sociale.
Franța va fi “nemiloasă”
Președintele Hollande a instituit trei zile de doliu național și a decretat starea de urgență la nivel național.
“Am luat toate măsurile necesare protejării concetățenilor noștri și teritoriului național. Franța va fi nemiloasă față de barbarii din Statul Islamic: respectînd dreptul internațional, va acționa împotriva lor cu toate mijloacele și pe toate planurile – intern și extern. Ne vom coordona cu aliații noștri, care sunt și ei ținta acestei amenințări teroriste”, a spus Francois Hollande.
Președintele se va adresa luni Adunării Naționale (Parlamentul Franței).
“Franța este puternică și, chiar dacă a fost rănită, o să-și revină. Franța e curajoasă și va triumfa în fața barbariei. Apărăm nu doar patria noastră, ci valorile umanității. Franța își va asuma răspunderile și este indispensabil să fim uniți”, a adăugat președintele.
Procuratura pariziană a deschis o anchetă asupra celor întîmplate.
Președintele Francois Hollande a instituit starea de urgență, pentru prima dată de la revoltele din 2005 din suburbiile Parisului.
Ministrul de Interne, Bernard Cazeneuve, a transmis tuturor prefecturilor ordinul care instituie starea de urgență.
Aceasta presupune, între altele, restrîngerea dreptului la libera circulație.
La Paris, de pildă, și în zonele limitrofe, toate manifestațiile publice au fost interzise pînă joi.
Controalele au fost, de asemenea, intensificate, în peste 600 de puncte de trecere a frontierei.
Celelalte sunt verificate – între alte instituții – de Jandarmerie.
Bernard Cazeneuve a discutat cu mai mulți dintre omologii săi europeni, cărora le-a cerut să intensifice controalele din gări, de pe autostrăzi și de pe aeroporturi.
Polonia, reticentă
Mesaj foarte diferit în estul Europei: Polonia a hotărît să nu mai accepte cotele obligatorii privind distribuirea refugiaţilor impuse de Uniunea Europeană.
Anunțul a fost făcut chiar de către ministrul afacerilor europene de la Varșovia, Konrad Szymanski.
Acesta își va prelua mandatul luni.
“În contextul tragicelor evenimente de la Paris, nu vedem posibilităţile politice de implementare a sistemului”, a afirmat Szymanski.
Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în septembrie, să distribuie pe bază de cote 160 de mii de refugiaţi extracomunitari.
Polonia a votat în favoarea sistemului. Împotrivă s-au pronunțat România, Cehia, Slovacia şi Ungaria.
