LUMEA EUROPA FM: COVID-19. Virusul din spatele panicii | AUDIO

Pandemie sau nu, e clar: coronavirusul este deja pretutindeni. S-a răspândit în Asia, a ajuns în Brazilia din Italia, în Canada din Iran, în Statele Unite, Irak, Pakistan, Israel și în multe țări europene. Evident – și la noi.

În România a venit via Italia, pe acest Drum al Mătăsii contemporan. Și – peste tot în lume – a ajuns din China. 

Trecut de la lilieci la (probabil) pangolini sau poate șerpi – a ajuns nebănuit într-o piață din Wuhan – sub formă de hrană vândută ilegal. Noul tip de coronavirus și-a găsit repede gazdă în om și a făcut aproape 3000 de morți în doar 3 luni, timp în care alți 70 de mii de oameni s-au îmbolnăvit numai în China. 

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Acum, este – deci – aproape peste tot în lume, deocamdată prezent în zone izolate. Organizația Mondială a Sănătății consideră amenințarea de contaminare drept foarte ridicată.

În Lumea Europa FM vă propunem să depășim momentul de șoc și să încercăm să înțelegem acest virus, ca să știm ce avem de făcut.

Nu avea cum să nu se întâmple, de vreme ce nu a putut fi oprit la granițele Chinei și a reușit să iasă și din Asia. La noi, a intrat pe un drum bătătorit: prin Italia, unde trăiesc mulți români și de unde vin mulți italieni. 

Deocamdată, la noi sunt situații relativ izolate, însă virusul este destul de contagios și asimptomatic în cateva cazuri – așa incat se poate extinde cu ușurință – o bătaie de cap pentru epidemiologi și autorități. De asemenea, un pericol real pentru oamenii în varsta sau deja bolnavi, a căror imunitate e prea afectată ca să-i ajute să lupte.

Totuși, în cazul acestui nova coronavirus, contagios nu înseamnă și foarte grav. Deși încă nu știm multe despre el, cate ceva lumea științifică tot a reușit să adune în aceste 3 luni de când a apărut. Ca să înțelegem mai bine cu ce ne confruntăm și sa luptăm cu panica, în LEFM am apelat la specialiști. Carmen Dolea este medic și coordonează chiar Secretariatul Internațional pentru reglementări de Sănătate al Organizației Mondiale a Sănătății. 

“Panica nu ajută la nimic în condițiile astea. Trebuie identificate riscurile și luate măsurile necesare pentru a face față cazurilor severe. După cum știm, foarte multe cazuri nu sunt severe și nu necesită neapărat spitalizarea” spune Carmen Dolea. 

“[Coronavirusul] se transmite ca alte virusuri respiratorii, însă nu cunoaștem suficiente date despre puterea de transmisie și severitatea bolilor. Până acum, datele pe care le avem susțin că perioada de incubație medie este între 5 și 7 zile,iar pentru maximum de siguranță recomandăm o supraveghere de 14 zile. Din studiile care s-au făcut până acum în epidemia din China, 80% din cazurile confirmate sunt cazuri moderate sau ușoare. 15% au avut o boala moderată, dar care a necesitat spitalizare, iar 5% au necesitat intervenții mai sofisticate, în secții de terapie intensivă. Cam asta este piramida severității bolii” – afirmă reprezentanta OMS. 

Așadar, 80 din cei infectați în China s-au făcut bine fără spitalizare. Problema cu acest virus nu e că ar fi puternic, ci că e nou. Ceea ce înseamnă că sistemul nostru imunitar nu l-a mai întâlnit, nu-l recunoaște și nu știe cum să lupte mai eficient împotriva lui. În fața unui nou virus, suntem toți nou-născuții. 

Pentru specialiști însă, “coronavirus” nu e o denumire nouă. Din această categorie fac parte multe virusuri pe care noi – ceilalți – le numim simplu “răceală”, dar și unele mult mai periculoase decât acest COVID-19 – reamintește Sandra Alexiu, preşedinta Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov: “Mai degrabă se transmit de la animal la om și produc anumite boli, cu o izbucnire periodică. Tot din familia coronavirusului era și SARS, din 2003, din China – care, apropo, avea o mortalitate de 10-12%. La fel și MERS, care era mai degrabă din Orientul Mijlociu și provenea de la cămilă. Acea epidemie cu MERS a avut o rată a mortalității de 35%. Înțelegem, sper, că ceea ce avem acum – o mortalitate între 2 și 4% – nu este deloc o chestiune care să ne sperie atât de mult cât ne-a speriat atunci. Ceea ce avem acum în plus față de 2003 sunt rețelele social media și internetul accesibil. Asta amplifică modul de informare și suntem la un pas de-a face diferența între informare și panică. Trebuie să înțelegem că există o limită între ele”. 

Și, ca să fim și mai exacți, rata mortalității între 2 și 4% s-a înregistrat în provincia chineză Wuhan, focarul inițial. În afara acestei provincii, rata mortalității se situează sub 1%. Cât despre riscul de contagiune, adică rapiditatea cu care se transmite, face o comparație tot Sandra Alexiu: ” Undeva, într-o scară de la 1 la 20, este la numărul 3. În aceasta scară, rujeola este la numărul 18 – deci este mult mai contagioasă rujeola”.

Dar, în vremuri de nevoie, chiar și într-o țară nu tocmai premianta la vaccinare – cum este România – gândul că împotriva unui virus nou nu există încă un vaccin e suficient cât să dea frisoane.  

“Da, așa este, așa cum nu există tratament pentru 99% din virusurile circulante. De aceea noi și facem apel în fiecare sezon gripal – de exemplu – să nu luați antibiotice, pentru că ele nu acționează pe virusuri” – spune Sandra Alexiu. “Puține virusuri la ora actuală au tratament specific, aici ne bazăm foarte mult pe propria imunitate, pe felul în care organismul nostru se luptă. De-asta e foarte util pentru infecțiile virale să avem la dispoziție un organism sănătos. Dacă vă uitați la evoluția cazurilor de coronaviroză din această situație, o să vedeți că sunt foarte puțini copii și tineri sănătoși afectați. Cele mai multe cazuri de boală care nu au reușit să supraviețuiască au fost la pacienți tarați. Practic, aceleași grupe de risc ca și la gripă”.

Cu diferența că pentru gripa sezoniera există vaccin. Nu ne mai învârtim în jurul acestei idei acum și trecem la următoarea întrebare: cum să înfruntăm nou coronavirus?

Dr. Carmen Dolea, Head Of IHR Secretariat – World Health Organisation: 

“Recomandăm ca toată lumea să mențină un nivel de igienă corespunzător – spălatul pe mâini regulat, eticheta pentru tuse, să nu atingem fața frecvent, un metru distanță minimă între persoane și așa mai departe. Măsurile generale de precauție pentru limitarea transmiterii bolilor respiratorii se aplică și în acest caz”.

Dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie: 

“Avem un tic să punem mâna pe față, să punem mâna la gură și așa putem să ne infectăm. Măsurile recomandate sunt cele de igienă personală. Precum spălatul pe mâini, care pare o chestiune banală, dar este extrem de eficient”.

Chiar înainte ca noul coronavirus să ajungă în România, panica era deja instalată – e drept, cu concursul important al unor posturi TV. Dar prima oară cand și noua, aici – în Europa – ni s-a strâns inima a fost probabil atunci cand Wuhan a devenit zona închisă. Doar acolo, 11 milioane de oameni – mai mult de jumătate din populatia României – au rămas izolați de orice altceva. Imaginile unui oraș retras în el au trezit in noi reactii de claustrofobie. Poate amintiri din propriul comunism, poate din timpul războiului. Acela a fost momentul în care privitorul oricât de îndepărtat a înțeles la nivel visceral gravitatea momentului. 

China a încercat să țină coronavirusul sub control și să domolească virusul, însă nu a functionat. Restul lumii se pregătește acum pentru trieri, izolari, carantine și spitalizari. Unele zone deja se confruntă cu asta.

[Continuarea o aflați ascultând Lumea Europa FM]





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS