Liberalii și social-democrații își laudă guvernarea. Opoziția consideră că România are “o coaliţie a falimentului la butoane”

PNL și PSD se întrec, separat, în bilanțuri laudative ale celor 6 luni de guvernare.

Prezent la Liga Aleșilor, premierul liberal Nicolae Ciucă a ținut să puncteze că “avem cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană şi peste 90 de miliarde de euro la dispoziţie pentru dezvoltarea României”.

În bilanț, PNL amintește de plafonările și compensările decise în contextul crizei facturilor la energie.

În schimb, liderul PSD susține că intrarea la guvernare a fost “asumată” pentru că “situaţia ţării devenise dramatică”.  Marcel Ciolacu admite că “românii suferă din cauza scumpirii alimentelor, combustibilului, energiei şi a inflaţiei ridicate”, dar guvernul are soluții, iar fără PSD “măsurile sociale n-ar fi existat”. Tot tabăra social-democrată, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a subliniat că, “la fel ca în 2000 şi în 2012, partidul a reuşit să repună România pe traseul creşterii economice”.

PSD se consideră “singurul partid care a asigurat perioade de creştere economică în ultimii 30 ani, dar şi cel care a dus România în NATO, precum şi prin procesul de integrare europeană”.

Din opoziție, lucrurile se văd complet diferit.

Invitat joi seară la Europa FM, liderul USR a opinat că România are “o coaliţie a falimentului la butoane”, al cărei arhitect este președintele Klaus Iohannis și ale cărei rezultate economice sunt catastrofale după jumătate de an de împărțire a puterii.

Cătălin Drulă critică ideea impozitului progresiv, avansată de social-democrați.

În opinia sa, politica Guvernului nu face decât să adâncească deficitul bugetar. USR pledează pentru reducerea cheltuielilor statului și eliminarea pensiilor speciale.

Tot din opoziție, Alianța pentru Unirea Românilor acuză că PNL şi PSD nu au reuşit să oprească creşterea datoriei publice și au permis invadarea pieţei autohtone cu produse de import de o calitate îndoielnică.

AUR critică vehement ceea ce numește “legea falimentară” offshore, considerând că statul va avea prea puțin de câștigat din exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră.

FOTO: INQUAM/Octav Ganea