Fostă șefă a Direcției Anticorupție, Laura Codruța Kovesi le-a explicat jurnaliștilor, miercuri dimineață, de ce a atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului decizia revocării din funcție.
Forțat de Curtea Constituțională, președintele Klaus Iohannis a semnat, în iulie 2018, decretul de destituire, la propunerea ministrului Justiției, Tudorel Toader.
Laura Codruța Kovesi spune că plângerea către CEDO este una “de principiu”, fără a cere despăgubiri financiare.
“Am solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului să constate că, în această procedură de revocare, mi-au fost încălcate anumite drepturi fundamentale, cum sunt cel la un proces echitabil, dreptul la apărare și dreptul la un recurs efectiv”, a precizat fostul procuror-șef al DNA.
La solicitarea Europa FM, Laura Codruța Kovesi a confirmat, marți, că a atacat la CEDO decizia de revocare din funcția de șef al DNA.
Redăm integral mesajul primit de la Parchetul General:
Cu referire la cererea adresată instituției noastre și înregistrată la Biroul de informare și relații publice cu numărul de mai sus, vă transmitem răspunsul furnizat de către doamna procuror Laura Codruța Kovesi:
“Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională. Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de “intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea.
Decizia Curții Constituționale nu a putut fi contestată, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea Deciziei Curții Constituționale. Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern “un recurs efectiv”, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac ”.
