Jurnalista Emilia Șercan: După publicarea dovezilor privind plagiatul ministrului Justiției, s-a creat în jurul său un scut teribil din partea politicienilor. „Am fost atacată de toți liderii importanți” | VIDEO
Sursa foto: Europa FM
Ancheta realizată de jurnalista Emilia Șercan și publicată pe platforma Pressone prezintă numeroase dovezi potrivit cărora ministrul Justiției, Radu Marinescu, ar fi plagiat în teza sa de doctorat. Invitata la emisiunea „Academia Europa FM”, moderată de Marcel Bartic, Emilia Șercan a explicat problemele care au permis acordarea titlului de doctor unor personalități din politica românească care și-au plagiat teza, Radu Marinescu fiind doar unul dintre ele. În legătură cu afirmația ministrului potrivit căreia în 2009, când și-a susținut teza, „regulile erau altele”, jurnalista îl contrazice cu dovezi solide: „Nu putem să vorbim acum că nu exista, pentru că ghilimelele nu s-au înființat la o lună după ce a susținut domnul Marinescu, nici la un an după”, precizează ea, subliniind că unul dintre cele mai vechi documente privind regulile de citare, Îndreptarul Ortografic, Ortoepic și de Punctuație, menționa ghilimelele drept semne obligatorii de citare. Mai mult, jurnalista atrage atenția că în jurul lui Radu Marinescu s-a creat un adevărat scut politic, datorită apartenenței sale la un partid aflat la guvernare.
Emilia Șercan: „Ghilimelele nu s-au înființat la o lună după ce a susținut domnul Marinescu, nici la un an după”
Marcel Bartic: Ministrul Justiției spune că, atunci când a susținut doctoratul, erau alte reguli. Cum apreciați respectarea acestor reguli de citare în teza domnului de doctorat?
Emilia Șercan: „Nu putem să vorbim despre așa ceva. Personal, am făcut o serie de documentări și cercetări la Biblioteca Academiei și am căutat mai multe ghiduri și cărți care au cuprins reguli de citare în România. Unul dintre cele mai vechi documente de acest tip este Îndreptarul Ortografic, Ortoepic și de Punctuație, pe care cred că fiecare elev din România îl știe încă din clasa a IV-a sau a V-a. […] În acest îndreptar, ghilimelele sunt menționate ca semnele citării. Ghilimelele nu se folosesc pentru altceva decât pentru a cita sau pentru a pune un cuvânt într-un sens diferit de cel original, adică într-un sens impropriu. Atunci punem ghilimele pentru a semnala acest lucru. Cam acestea sunt cele mai utilizate situații pentru ghilimele.
Domnul Marinescu vine și spune că erau alte reguli. Nu existau alte reguli. Dacă e să ne referim puțin la cadrul legislativ din anul 2009, exista Legea bunei conduite în cercetarea științifică, Legea 206 din 2004, care definea plagiatul și autoplagiatul și acolo erau prevăzute și o serie de modalități de sancționare. Deci nu putem să vorbim acum că nu exista, pentru că ghilimelele nu s-au înființat la o lună după ce a susținut domnul Marinescu, nici la un an după.”
Emilia Șercan: „În cazul domnului Radu Marinescu, este clar că s-a creat un scut teribil din partea politicienilor”
Marcel Bartic: Declarația care m-a surprins foarte tare este cea a prim-ministrului Ilie Bolojan care, după ce ați publicat dumneavoastră cercetarea privind teza de doctorat a domnului Marinescu, a afirmat că, atâta vreme cât nu s-a întâmplat în mandatul domnului ministru, parcă n-ar fi o problemă. Din câte îmi amintesc, sunt două cazuri foarte recente: cel al domnului Dragoș Anastasiu – nu pe chestiuni legate de cercetare academică, ci pe chestiuni care au afectat CV-ul personal, și domnul Moșteanu, pentru inadvertențe în CV-ul personal. În cazul lor, au fost nevoiți să-și asume demisia ca urmare a dezvăluirilor. În cazul de față, pare că rămânerea domnului Marinescu în postura de ministru este justificată.
Emilia Șercan: „Cred că răspunsul e foarte simplu și ține de algoritmul politic sau de interpretarea politică. Domnul Anastasiu nu era susținut de niciun partid, era independent și, foarte ușor, a putut să plece pentru că nimeni nu i-a susținut poziția. În partea cealaltă, USR, un partid cu procent minoritar în coaliție, atacat din toate părțile, nu putea să lase lucrurile așa. Ei au venit cu tot felul de campanii, fără penali în funcții publice, și, dacă ar fi vrut să mențină prestigiul lor politic, nu puteau să ignore situația. În plus, presiunea venită din partea PNL, PSD și a unei părți a societății a consolidat această decizie. În cazul Partidului Social-Democrat și al domnului Radu Marinescu, e clar că s-a creat un scut teribil din partea tuturor politicienilor. Vreau să spun că, la scurt timp după ce am publicat, a ieșit domnul Marinescu cu diverse declarații, bineînțeles că a spus lucruri pe care eu nu le scrisesem. A spus că am menționat în material că a fost avocatul interlopilor, însă cuvântul „interlopi” nu există în textul meu. Nu mai contează, la foarte scurt timp după asta, practic eram atacată de toți liderii importanți care comunică.”
Potrivit Emiliei Șercan, „oamenii care ocupă funcții politice trebuie să-și justifice numirile prin competență”, iar pentru asta prezintă doctorate și studii, încercând să demonstreze că dețin calificările reale
Emilia Șercan: „Cred că trebuie să legăm acest lucru de un aspect foarte important: oamenii care ocupă funcții politice trebuie să justifice numirile pe baza competenței, pregătirii profesionale și academice. Vedem doctorate, studii făcute, iar unii sunt ridicoli, își trec în CV lucrări minore sau cursuri de o săptămână la diverse instituții, încercând să pară că au competențe reale.”
