Jurnal de Bord: Liliana Nicolae a făcut cunoștință cu imensul Tokyo

E ora prânzului, la Tokyo si japonezii au umplut micile restaurante care impanzesc orașul. Mănâncă tăcuți supa miso sau taieteii. Sau sushi, sau portia de orez. Eu am ales supa care tocmai mi-a fost adusă, dar e foarte fierbinte.

Așa că mai am răgazul să scriu, printre aburi, primele impresii din prima zi, singură, la Tokyo.

Am ajuns aseară, pe la 19. Aeroportul Narita, unde am aterizat, e in reparații.

Așa că prima impresie nu a fost prea plăcută. Apoi, prima fotografie … am făcut-o intr-un loc unde fotografiatul era interzis, dar bineinteles că am văzut după ce am apăsat pe buton. Noroc că nu m-a văzut nimeni.

Apoi, odată intrată pe pământ japonez, aveam să aflu pe pielea mea, că japonezii nu vorbesc engleza. Asta m-a speriat puțin: cum mă descurc? Cum o să fac interviuri?

M-a încurcat un pic faptul că nu puteam comunica cu ei, dar asta până mi-am luat o cartelă cu acces nelimitat la internet. Parcă am inceput eu, dintr-o dată, să știu japoneza.
Ca să nu mai spun că la metrou, se merge pe stanga, nu pe dreapta. Dar vezi mereu câte un european care iese din rând!

Apoi, băiatul de la magazinul de telefonie mobilă, de unde am luat cartela mi-a mai demolat un mit: nu toți japonezii se pricep la tehnologie. A picat cu brio testul schimbării unei banale cartele SIM.

Mi se mai spusese ceva despre japonezi. Că sunt obsedați de curătenie. Ei, mai sunt si excepții. Sau pentru că era luni dimineața iar duminica poate nu au lucrat serviciile de salubritate ?

Unde nu se dezmint, însă, e modul în care se respectă și te respectă. Nu vorbesc la telefon in tren sau in metrou. E o liniste mormântală între stații. Dorm, dacă au un drum lung, si stau cu ochii in telefon.

Au niste veceuri geniale. Cu colacul de la vasul de toaletă încălzit și cu un duș destul de plăcut, ba chiar foarte plăcut, pentru zonele intime.

În plus, au veceuri publice peste tot, gratuite și curate.

Nu prea au coșuri de gunoi, dar cei mai mulți dintre japonezi merg cu ambalaje sau alte lucruri care sunt de aruncat, până acasă.

Trebuie să vă spun că supa miso, cu taietei de hrișcă a fost grozavă. De fapt, aș mânca supă din asta dimineața, la prânz și seara. Japonezii chiar fac asta. Dar, despre mâncarea japonezilor – intr-un alt episod!

Deplasare realizată cu sprijinul agenției ETURIA.