Jurnal de Bord: Ianuarie, una dintre cele mai bune perioade pentru a ajunge în India

Jurnalul de Bord îl scriem azi din statul democratic cu cei mai mulți locuitori. Atât de mulți încât să nu fiți surprinși dacă vedeți, chiar în capitală, pe marginea drumului, corturi sau case peste case. Fără să fie vreo metaforă aici.

Ianuarie este una dintre lunile ideale pentru a ajunge în India. Pe de o parte pentru prețurile bune la circuitele turistice din acestă țară și pe de altă parte, vremea plăcută, cu temperaturi de aproximativ 20 de grade Celsius.

Dacă vreți să plecați luna aceasta sau pe început de februarie, încă mai găsiți sejururi de 9 zile și 7 nopți de cazare cu 849 €, toate taxele incluse.

India are un aer aparte. La propriu! În Delhi o să vă întâmpine un amestec de mirodenii cu un puternic iz de canalizare. Ca să fim eleganți. Umiditatea mare accentuează senzația de disconfort. Pentru un turist sensibil, nu ar fi cel mai bun loc. Ceea ce are însă de oferit India, va face aproape pe oricine să treacă de micile inconveniente. Chiar și de claxoanele și hărmălaia care par să scrie fondul sonor în mare parte din zi.

În mod sigur veți vrea să ajungeți în Agra pentru o vizită la Taj Mahal și apoi la Fortăreața Red Agra. Doar că să nu vă așteptați să iasă pozele perfecte pe care le vedeți online, fiind multă aglomerație și mai ales maldăre de gunoaie în afara obiectivelor turistice. Dacă vă eliberați de șocul unor orașe suprapulate în care contrastele par imaginate de scenariștii de la Bollywood, de la clădiri la oameni, India vă spune o poveste frumoasă. În sate oamenii zâmbesc. Mai mult decât o fac cei din orașele considerate civilizate. Iar șerpii care dansează după cum le cântă un fluier sunt reali. Și vă puteți poza cu ei. Chiar dacă nu toți sunt la fel de spectaculoși ca în documentarele de la TV.

Un secret aflat în India: Fluierul Bheen, cel folosit de îmblânzitorii de șerpi, este un instrument muzical compus de fapt din două fluiere unite unul de celălalt cu fâşii de bambus şi lipite cu ceară de albine de un mic vas circular care permite producerea acelor sunete nazale şi stridente.

Melodiile sunt monotone, dar în stilul indian. Iar acum, poate vă distrug un mit … îmblânzitorul cântă strict pentru el şi mulţimea de curioși. Toţi şerpii sunt surzi.

Totuși, chiar dacă șerpii sunt surzi, reacționeaza la anumite zgomote puternice? Motivul este unul simplu: sunetele puternice produc vibrații, iar șerpii sunt sensibili la vibrații. Prin urmare, șerpii reactionează la vibrații, nu la zgomotul în sine.

Bătăile în capacul coşului au scopul de a alerta cobra iar apariţia bruscă a Bheen-ului o face să creadă că acesta este adversarul, prin urmare nu-l scapă din ochi, se ridică şi-l urmăreşte în funcţie de mişcările şi gesturile omului. De aici aparenţa unui dans al șarpelui. Unii îmblânzitori de șerpi sunt mai talentați decât alții. Așa că India veți putea vedea șerpi care dansează, dar și pe unii care doar ies din coșurile împletite în care sunt ținuți. Cer este că îmblânzitorii de șerpi trăiesc din această activitate, iar turiștii acre vor să-i vadă în acțiune, să-i fotografieze sau filmeze, trebuie să plătească. În lipsa banilor, îmblânzitorii se opresc din cântat și acoperă șarpele.