Preşedintele islandez Gudni Johannesson a fost reales, sâmbătă, cu peste 92% din voturi, potrivit rezultatelor definitive ale scrutinului.
Fostul profesor universitar de istorie a l-a învins fără drept de apel pentru contracandidatul de dreapta, Gudmundur Franklin Jonsson.
Rata participării la vot a fost de 66,9%, comparativ cu 75,7% în 2016, când Johannesson a obţinut primul mandat de preşedinte – şi cu 69,3% în 2012.
Această victorie zdrobitoare a lui Gudni Johannesson a depăşit chiar şi cele mai optimiste sondaje de opinie, care în ultimele săptămâni îl creditau cu 90-94% din intenţiile de vot pe preşedintele la final de mandat.
În Islanda, nu există o limită constituţională a numărului mandatelor prezidenţiale.
Predecesorul lui Johannesson, conservatorul Olafur Grimmson, a fost preşedinte al Islandei timp de cinci mandate, între 1996 şi 2016.
Islanda se distinge în istoria electorală mondială pentru că, în 1980, a devenit prima ţară care a ales o femeie în funcţia de preşedinte, în persoana lui Vigdis Finnbogadottir, care a fost realeasă de trei ori, până în 1996. La alegerile prezidenţiale din 1988, Finnbogadottir a obţinut 94,6% din voturi, un record în istoria Islandei.
