Confidenţialitate

Instanta Suprema confirma redeschiderea dosarului mineriadei din iunie 1990

Instanţa Supremă a confirmat decizia procurorilor Parchetului ICCJ de redeschidere a urmăririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990.

În anchetă sunt vizate circumstanțele în care au fost rănite mai multe persoane, în timpul evenimentelor care au avut loc la Bucureşti.

Printre cei implicați se numără Ion Iliescu, preşedinte al ţării la acel moment, la apelul căruia minerii au venit în Capitală.

Parchetul a propus redeschiderea dosarului, luna trecută.

Între 13-15 iunie 1990, forțele de ordine susținute de mineri au intervenit cu violență pentru a-i dispersa pe oamenii adunați în Piața Universității din București la o manifestație antiguvernamentală, care avea să fie denumită Golaniada.

În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroșani spre Capitală. Ajunși în București, au ocupat repede Piața Universității, unde au pretins că refac rondurile de flori distruse de manifestanți. Au pătruns însă în clădirea Universității și au devastat sediile PNȚCD și PNL, după cum chiar unii mineri au recunoscut.

Sute de oameni au fost bătuți, printre care și profesori și studenți. Nu se cunoaște nici acum numărul exact al victimelor mineriadei.

Pe 15 iunie, la Romexpo, președintele Ion Iliescu le mulțumea minerilor pentru acțiunea lor vitejească, prin care au salvat democrația din România.

Acum, Înalta Curte dă undă verde pentru redeschiderea anchetei.

După 25 de ani

Decizia ÎCCJ este definitivă: dosarul urmează să fie repartizat unui procuror care va emite, în baza probelor strînse, o rezoluţie.

Acest procuror urmează să stabilească dacă se impune fie trimiterea în judecată a celor implicaţi în dosar, fie clasarea cazului.

Cercetările în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 vor fi, astfel, reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale.

Unele victime au ajuns să fie despăgubite la CEDO, în absenţa unei hotărîri judecătoreşti în ţară.

Pe rolul Parchetului de pe lîngă instanţa supremă au fost deschise mai multe dosare, fără însă a fi găsiţi vinovaţii pentru acele crime.

Primul dosar, înregistrat în 1998 la Secţia Parchetelor Militare, are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care au fost omorîţi prin împuşcare patru oameni: Mitriţă Lepădatul, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghiţă şi Drumea Dragoş.

În acest dosar au fost trimişi în judecată generalii în rezervă Mihai Chiţac şi Gheorghe Andriţa, precum şi coloneii Traian Ştefan Călin, Dumitru Costea şi Vasile Constantin, pentru instigare şi tentativă la ucidere.

În acelaşi dosar, în 2007, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de fostul preşedinte Ion Iliescu.

Ulterior, procurorul general de la acea dată, Laura Codruța Koveși, a dispus infirmarea rezoluţiei prin care a fost începută urmărirea penală faţă de Ion Iliescu şi continuarea ceretărilor de către procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică.

În septembrie 2008 procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu pentru omor calificat, omor deosebit de grav şi tentative la cele două infracţiuni, pe motiv că faptele nu există.

Ion Iliescu, a declarat, în 5 februarie anul acesta, că oricine este liber să analizeze şi să comenteze evenimentele de atunci şi că nu este nici o problemă dacă cei interesaţi sau istoricii se ocupă şi de acele momente.

Întrebat dacă el crede că redeschiderea acestui dosar îl vizează în vreun fel sau îl va afecta, Iliescu a răspuns: ‘De ce? Nu. Am fost contemporan cu evenimentele şi am avut nişte răspunderi, dar asta (redeschiderea dosarului, n.r.) e cu totul altceva’.

Fostul preşedinte a arătat că în 13-15 iunie 1990 au fost ‘nişte fenomene şi nişte manifestări’ pe care le-a trăit şi care au constituit ‘factori perturbatori ai vieţii sociale, începînd cu organizarea societăţii româneşti’.

Suspiciuni

Un al dosar din 1998 are ca obiect prezumtiva moarte suspectă a 60 de persoane, care ar fi fost îngropate la Cimitirul ‘Străuleşti II’, aspecte sesizate de ‘Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990 – 1991’.

Printr-o rezoluţie din 2006 s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

În acest dosar s-a mai urmărit să se elucideze impplicarea în evenimentele din 1990 a unui număr de 27 de învinuiţi civili, printre care şi Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu, precum şi a unui număr de şapte persoane care erau militari la momentul desfăşurării evenimentelor, printre care Mihai Chiţac şi Corneliu Diamandescu.

Procurorii Secţiei Parchetelor Militare au stabilit că aproximativ 1,300 de persoane au suferit vătămări şi în jur de 100 de persoane au murit.

În 17 septembrie anul trecut, România a fost obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei în urma unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Această instanţă sublinia, la acel moment, obligaţia statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvîşirea acestora.