Confidenţialitate

Inițiativa UDMR ce permite utilizarea limbii maghiare în administrația publică din România, la votul deputaților

O a doua inițiativă legislativă controversată a UDMR, care a fost adoptată tacit la fel ca cea privind autonomia Ținutului Secuiesc, urmează să fie respinsă în regim de urgență de Camera Deputaților.

Proiectul ar urma să faciliteze utilizarea limbii maghiare în administrația publică și ar permite arborarea steagului secuiesc pe clădirile publice.

Concret, în Codul administrativ în vigoare există prevedrea că autoritățile publice pot asigura folosirea limbii materne în localitățile unde trăiesc minimum 20% minorități naționale. Modificarea adusă de UDMR vizează obligativitatea autorități publice de a asigura folosirea limbii materne în respectivele localități, după ce mai mulți primari români au refuzat să aplice prevederea legislativă.

Propunerea legislativă urmează să fie respinsă în regim de urgență de Camera Deputaților, după ce a fost adoptată deja tacit de Senat luna trecută.

Decizia a fost luată în această dimineață în comitetul liderilor de grupuri parlamentare din Camera Deputaților, care a hotărât să înscrie inițiativa la punctul unu pe ordinea de zi a următoarei ședințe de plen, programată să aibă loc miercuri.

Camera Deputaților este forul decizional în acest caz.

Inițiativa maghiarilor din Parlamentul României aduce o serie de modificări Codului Administrativ, adoptat anul trecut prin ordonanță de urgență de Guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă.

Proiectul a fost depus în Parlament în toamna anului trecut și a primit două avize favorabile de la comisiile de specialitate ale Senatului, unde PSD și UDMR au majoritatea.

Practic, maghiarii de la UDMR au propus modificarea Codului Administrativ într-o formă anterioară, adoptată de Parlament cu voturile PSD pe vremea când partidul era condus de Liviu Dragnea, dar a fost declarat neconstituțional de CCR.

În plus față de varianta respinsă de Curte, UDMR a introdus acum prevederea folosirii însemnelor și simbolurilor minorității maghiare în cadrul instituțiilor publice din localitățile din România locuite în proporție de minimum 20% de către etnici unguri.