Două explozii au zguduit capitala Ucrainei, vineri dimineață, în a doua zi a invaziei rușilor. Ministrul de Interne, Anton Gerașcenko, crede că, cel mai probabil, țintele au fost lovite de rachete de croazieră sau balistice. Locuitorii orașului sunt sfătuiți să rămână în case.
Sistemele de apărare aeriană au doborât un aparat militar aflat deasupra orașului, potrivit unor relatări. În flăcări, epava a lovit o clădire rezidenţială cu 9 etaje. Pompierii și salvatorii intervin la fața locului.
A #Russian aircraft shot down by #Ukrainian air defenses falls on residential areas in #Kyiv. pic.twitter.com/kNR9yFwSGv
— NEXTA (@nexta_tv) February 25, 2022
Potrivit France Presse, înaintarea rușilor trezeşte temeri privind un asalt şi înmulţirea atacurilor ţintite asupra capitalei şi a instalaţiilor strategice şi guvernamentale.
Armata ucraineană a recâștigat, peste noapte, controlul asupra aeroportului militar Gostomel, situat în apropiere de Kiev.
În schimb, forţele lui Vladimir Putin au capturat Insula Șerpilor, unde toți soldații ucraineni au fost uciși.
Rușii au preluat controlul și asupra depozitului cu deşeuri nucleare al centralei de la Cernobîl.
Bombardată a fost și o bază militară aflată la doar 180 kilometri de Sighetu Marmației.
La Odessa și Vinnitsa, sirenele antiaeriene au început să răsune în zorii zilei de vineri.
Președintele ucrainean a anunțat, în noaptea de joi spre vineri, un bilanț provizoriu de aproape 140 de morți după prima zi de război. În schimb, numărul răniților trece de 300, atât militari, cât și civili. Volodimir Zelenski a anunțat că armata a ucis, la rândul său, “ocupanţi ruşi”.
Deplângând că “Ucraina este singură”, președintele crede că invadatorii au ordin să îl omoare alături de familia sa.
Lovite de bombe au fost, joi, inclusiv blocuri de locuințe și spitale din Ucraina.
Unitățile sanitare sunt reorganizate în regim de urgență. Bolnavii care nu sunt în stare gravă sunt externați.
Ministerul ucrainean al Sănătăţii, care a raportat aseară aproape 60 decese, a cerut populaţiei să doneze sânge.
Terestră, aeriană şi navală, ampla invazie a Rusiei este cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Speriați de război, mii de ucraineni își părăsesc țara, atacată dinspre nord, est și sud. S-au viralizat imaginile cu cozile kilometrice de mașini care ieșeau, joi, din Kiev.
There is no stronger image than this. A father says goodbye to his daughter during the evacuation of Donetsk in Donbas, not knowing if he will see her again.
The men are recruited and separated from their families #bbcnews #Ukrainian #Kyiv #Putin #Article 4 #nytimes #Russia pic.twitter.com/admg08OcX7— .. . (@Georgio_Geo_G) February 24, 2022
Oamenii au așteptat la farmacii, magazine alimentare, bancomate şi benzinării, refugiindu-se în tunelurile metroului, ale cărui stații au devenit adăposturi.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a instituit starea de asediu. Mijloacele de transport în comun nu funcţionează. Edilul și-a îndemnat concetățenii să aibă “un bagaj de urgenţă”.
⚡️ За попередніми даними, троє поранених, один з них у важкому стані, внаслідок потрапляння уламків ракети у житловий будинок на вулиці Кошиця, 7-А.
Швидкі везуть людей у лікарні.
На місці працюють всі аварійно-рятувальні служби.
Будинок палає, є загроза руйнування. pic.twitter.com/Cu0Wn4Tp6J— Віталій Кличко (@Vitaliy_Klychko) February 25, 2022
La punctele de frontieră nordică a României cu Ucraina, aglomerația a crescut de la o oră la alta.
În judeţele de graniţă, sunt activate puncte pentru primirea refugiaţilor, a transmis ministrul Apărării.
“Suntem pregătiţi pentru mai multe situaţii care pot să apară ca efecte colaterale ale acestei crize”, a precizat Vasile Dîncu. Potrivit lui, populaţia României poate să fie sigură că, în acest moment, nu avem semnele unui posibil conflict pe teritoriul României.
După o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, președintele Klaus Iohannis a dat asigurări, joi, că România se bucură de “cele mai ample garanții de securitate sub umbrela NATO”.
În opinia liderului de la Cotroceni, preşedintele rus Vladimir Putin „ameninţă pacea întregii planete”.
Klaus Iohannis a avut, joi, o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski. “Am avut o convorbire telefonică cu preşedintele Zelenski pentru a-l asigura de sprijinul total şi de solidaritatea României în faţa agresiunii militare iresponsabile a Rusiei, cât şi pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Ne coordonăm cu partenerii noştri pentru a spijini rapid Ucraina în privinţa asistenţei umanitare”, a scris liderul de la Cotroceni pe Twitter.
Ministerul de Externe de la București a activat celula de criză pentru sprijirea şi acordarea de asistenţă consulară cetăţenilor români din Ucraina.
Avionul militar ucrainean care a aterizat ieri pe aeroportul din Bacău s-a rătăcit. Aeroportul de pe care aparatul de zbor plecase era distrus. Potrivit ministrului Apărării, Vasile Dîncu, a precizat că există discuţii privind întoarcerea pilotului în ţara vecină.
Totodată, Ministerul Apărării a atras atenția asupra unei poze care circulă pe rețelele de socializare cu un fals mesaj de tip Ro-Alert, în care se susține că tinerii trebuie să se înroleze pentru a efectua stagiul militar. MApN amintește că un apel pentru înrolare sau chemarea rezerviștilor la arme poate fi dat doar pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu.
Blocaţi cu mașina în Munţii Maramureşului, 3 ucraineni au fost recuperaţi de salvatorii montani. Grupul se afla într-o zonă în care zăpada este mare, deplasarea devenind imposibilă. Cei 3 au sunat la 112, solicitând ajutorul autorităţilor.
Republica Moldova și-a închis spațiul aerian pentru zboruri civile. La propunerea premierului Natalia Gavriliţa, Parlamentul de la Chișinău a instituit starea de urgenţă pentru o perioadă de 60 de zile.
Armata rusă a programat exerciţii în Transnistria, regiunea separatistă prorusă a Republicii Moldova. Armata rusă staţionează în Transnistria de la începutul anilor 1990. Regiunea se învecinează cu Ucraina la est şi condusă de separatişti proruşi.
Kremlinul a transmis că prima zi a operațiunilor militare, pe care le-a descris ca “necesare”, s-a încheiat “cu succes”, iar președintele Vladimir Putin va fi dispus să revină la masa negocierilor doar dacă Ucraina își declară “neutralitatea” și “demilitarizarea”.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi-a exprimat îngrijorările. După opt ani de conflict în estul separatist, sunt mai mult de un milion și jumătate de persoane strămutate. “Escaladarea conflictului nu va face decât să adâncească nevoile umanitare şi să agraveze suferinţa a milioane de familii”, a precizat Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, care transmite că este gata să îi ajute pe cei aflaţi în nevoie.
Aliat tradițional al Moscovei, Beijingul a insistat, joi seară, asupra necesităţii găsirii unei soluţii diplomatice la actuala criză.
Preşedintele iranian Ebrahim Raisi i-a spus joi preşedintelui rus Vladimir Putin, în cadrul unei convorbiri telefonice, că extinderea NATO reprezintă o “ameninţare serioasă” la adresa securităţii şi stabilităţii regiunii.
Potrivit CNN, Rusia a lansat peste 160 de rachete peste teritoriul ucrainean, provocând pagube însemnate.
Mii de persoane care manifestau împotriva invaziei ruse în Ucraina au fost arestate la Moscova, la Sankt-Petersburg și în alte orașe. Tot într-un gest de rebeliune față de regimul lui Vladimir Putin, sute de profesori și oameni de știință ruși au semnat o scrisoare deschisă în care condamnă atacarea Ucrainei.
This is Moscow, #Russia. People went out to the streets protesting against the war and Russian invasion in #Ukraine. According to human rights defenders, more than 150 people have been detained so far for protests in Russia. Their number will most certainly grow pic.twitter.com/ZcdY3vLtws
— Hanna Liubakova (@HannaLiubakova) February 24, 2022
Joi seară, președintele francez l-a telefonat pe omologul rus, care i-a oferit explicații detaliate pentru invazie. Emmanuel Macron a cerut încetarea războiului. Cei doi au convenit să păstreze contactele.
Franţa a anunțat, vineri dimineață, că va accelera dislocarea de soldaţi în România.
Liderii Uniunii Europene au convenit, joi seară, asupra unui nou pachet masiv de sancţiuni la adresa Rusiei, vizând sectoarele energiei, finanţelor şi transporturilor.
Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Canada și Japonia vor înăspri sancţiunile economice contra Rusiei. Numele lui Vladimir Putin lipsește, totuși, de pe noua listă neagră a occidentalilor.
Acuzând Rusia că a premeditat atacul lansat în zorii zilei de ieri, președintele american Joe Biden a anunțat, aseară, limitarea capacității Rusiei de a face parte din economia globală. Potrivit liderului de la Casa Albă, noile sancțiuni vor lăsa Rusia “agresorului” Vladimir Putin “slăbită” și “sărăcită”.
Joe Biden a precizat că militarii americani nu vor lupta pe frontul ucrainean, dar Statele Unite vor riposta dacă un stat NATO va fi atacat.
Ca răspuns la invazie, SUA vor suplimenta cu 7.000 numărul soldaților prezenți în Germania. La rândul său, Ministerul Apărării de la Berlin va reloca alte trei avioane de vânătoare în România pentru a sprijini misiunea de poliţie aeriană a NATO.
Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a convocat, pentru vineri, un summit online. Jens Stoltenberg a punctat că NATO și-a activat planurile defensive, urmând să își suplimenteze prezenţa în Europa de Est, pentru a se adapta “noii realităţi” geostrategice.
Piețele financiare au reacționat după izbucnirea războiului în Ucraina, dovedind panica investitorilor. Bursa de la Moscova a scăzut cu 33% într-o singură zi, iar rubla rusească este în
picaj.
La rândul lor, bursele europene au scăzut la rândul lor.
Cotațiile la petrol, aluminiu și grâu au ajuns la cele mai mari valori din 2014, când Rusia a anexat peninsula Crimeea.
Vaticanul a apreciat că sunt încă posibile negocieri pentru găsirea unei soluţii paşnice la conflictul ruso-ucrainean. “Scenariile tragice de care se temea toată lumea devin, din păcate, realitate. Dar mai este timp pentru bunăvoinţă, mai este loc de negocieri”, a declarat într-un comunicat Pietro Parolin, mâna dreaptă a Papei Francisc. “Mai este loc pentru un exerciţiu de înţelepciune care (…) să protejeze aspiraţiile legitime ale tuturor şi să scutească lumea de nebunia şi ororile unui război”, a adăugat monseniorul. “Resimt o mare durere în inimă în faţa agravării situaţiei din Ucraina. În pofida eforturilor diplomatice din ultimele săptămâni, se deschid scenarii din ce în ce mai alarmante”, a declarat miercuri suveranul pontif în finalul audienţei generale săptămânale.
—
Guvernul de la București monitorizează intrările şi ieşirile de gaze naturale pe toate rutele din ţară. “România are suficiente stocuri de gaze din depozite pentru gestionarea perioadei sezonului rece”, potrivit unui comunicat al Palatului Victoria.
În altă ordine de idei, Executivul a decis ca prețurile la gaz și electricitate să fie plafonate până la finalul anului.
Premierul Nicolae Ciucă speră ca măsura să garanteze predictibilitate și stabilitate.
Se estimează că 8 milioane de gospodării vor beneficia de plafonare.
Impactul bugetar va depăși 14 miliarde de lei până la finalul anului.
—
Procurorii au făcut percheziții în Ilfov şi Călăraşi la persoane suspectate că au blocat o maşină în trafic, în urmă cu două săptămâni, şi au luat cu forţa un tânăr de 26 de ani. Potrivit rechizitoriului, victima a fost transportată în Călăraşi unde a fost sechestrată şi agresată. Cercetările sunt continuate în cadrul dosarului penal deschis sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal.
—
Eliminat în mod surprinzător în sferturile turneului de la Dubai, Novak Djokovic va pierde primul loc în clasamentului tenisului mondial masculin. Sârbul a cedat în fața tânărului ceh Jiri Vesely (123 ATP), care s-a impus cu 6-4, 7-6 (4), la capătul unui meci care a durat două ore.
—
Valorile termice diurne, în creștere ușoară față de intervalul anterior în cea mai mare parte a țării, vor fi mai ridicate decât cele specifice datei. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în vestul, nordul, nord-estul și centrul țării. Vântul va sufla slab și moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 5 și 14 grade.
La București, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă se va situa cu mult peste valoarea normală a datei și va fi de 12…13 grade.
În zonele de munte, valorile termice vor fi în creștere ușoară față de intervalul anterior. Cerul va fi variabil cu înnorări la început în masivele vestice și nordice, iar noaptea și în restul zonelor. Trecător și izolat, mai ales în a doua parte a intervalului vor fi precipitații, predominant ninsori. Vântul va sufla slab și moderat.
Sâmbătă, cerul va avea înnorări temporare, iar trecător și pe arii restrânse vor fi precipitații slabe, predominant sub formă de ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe creste. Valorile de temperatură vor marca o ușoară scădere față de ziua precedentă. Duminică, vremea va fi în răcire, iar la altitudini mari noaptea va fi ger. Cerul va avea înnorări, iar aria precipitațiilor (în general slabe, predominant ninsori) va fi în extindere în majoritatea masivelor. Vântul va sufla moderat, cu unele intensificări pe creste, în special noaptea în Carpații de Curbură.
