InfoClima: Mașinăria militară globală este și printre cei mai periculoși poluatori la nivel mondial
De ceva vreme ne tot gândim că trăim vremuri intense, în care nu doar pandemia sau prețurile crescute ale energiei ne dau fiori reci, ci și perspectiva unor tensiuni în creștere chiar pe continent, foarte aproape de noi.
Războaiele au întotdeauna efecte dezastruoase, nu numai prin pierderea de vieți omenești, dar si la nivelul infrastructurii sociale și economice. În plus, chiar dacă nu suntem obișnuiți sa privim si din aceasta perspectivă, războaiele și militarizarea excesivă reprezintă o sursă enormă de poluare.
Experții InfoClima au documentat acest fenomen, concluzionând că ”mașinăria militară globală este si printre cei mai periculoși poluatori la nivel mondial”.
Conform unui studiu publicat de Brown University în 2019, Pentagonul/ Ministerul Apărării Americane produce mai multe emisii de gaze cu efect de sera decât întregul stat suedez. E destul să ne uităm la ultimii 30 de ani și vom vedea cum conflictele militare au contribuit direct și vizibil la schimbările climatice globale.
Astfel în Columbia peste 3 decenii de conflict între FARC și forțele guvernamentale au dus la deversarea a 4.1 mil barili de petrol în urma țintirii conductelor și centrelor de procesare. Apoi între 1990 și 2013, 3 milioane ha de păduri au fost defrișate datorită conflictelor din regiune.
Afghanistan-ul a pierdut, între 1990 și 2005, 33,8% din pădurile sale. În 20 de ani de conflict între 2001-2021 sute de mii de soldați americani au fost detașați in aceasta tara, ceea ce a presupus o amprentă de carbon imensă, atât pentru întreținerea liniilor logistice cât și ca rezultat a operațiunilor militare propriu-zise.
Și în Irak conflictele cu ISIS din deceniul trecut au dus la deversarea și arderea a aproximativ 2 milioane barili de petrol, iar cele 30,000 tone de sulf ale depozitului de la Mishraq arse în 2016 au afectat grav zona pe o suprafata de 200 km² in proximitatea depozitului.
În Siria, 52% din locuințele din Allepo au fost parțial distruse între 2011-2015 si o cantitate uriasa de aproximativ 15 milioane tone de materiale a fost transportată pentru operațiunile de curățare și reconstrucție, ceea ce a generat o amprentă de carbon greu de anihilat. În plus, peste 2000 de ținte din infrastructura petroliera siriana au fost distruse, ceea ce a condus la o poluare fără precedent.
După finalizarea conflictelor militare deseori au loc si schimbări ale modului de utilizare a pământului, mai ales ca instituțiile statelor afectate de războaie sunt slabe sau inexistente.
În Columbia, de exemplu, după semnarea păcii între forțele guvernamentale și FARC, defrișările facute în 31 din cele 39 de zone protejate au crescut cu 177%, iar in Myanmar, unde regimul militar aflat la conducere este acuzat de o accelerare agresivă a defrișărilor ilegale, numai in 2020, 9900 tone de lemn tăiat ilicit au fost confiscate în 3 dintre regiunile tarii.
Pe site-ul InfoClima, cercetatorul Vlad Radu Zamfira arată cu argumente și date concrete cum conflictele militare apasă și mai mult pedala schimbărilor climatice și a transformărilor fără cale de întoarcere.
Informații preluate cu acordul InfoClima
FOTO: Scott Rodgerson / Unsplash
