Înalta Curte de Casație și Justiție reacționează după decizia Coaliției de a amâna plata drepturilor câștigate în instanță de magistrați: Statul de drept nu este negociabil | AUDIO
Sursa foto: Inquam / George Călin
Înalta Curte de Casație și Justiție acuza Guvernul că nu respectă statul de drept după ce a decis să ia banii alocați magistraților pentru a finanța programul social cerut de PSD. Într-un comunicat de presă, reprezentanții ICCJ susțin că se poate ajunge în instanță pentru ca sumele câștigate de magistrați să fie plătite.
Înalta Curte de Casație și Justiție transmite, într-un comunicat de presă, că a luat act cu îngrijorare de decizia de azi din Coaliție și acuză Guvernul că ”în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive”.
Reprezentanții Înaltei Curți mai spun că această evoluție nu este una izolată și acuză Guvernul de practici care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.
„Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar” transmit reprezentanții ICCJ care acuză Executivul că amânarea plății drepturilor afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică.
Instanţa Supremă solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală. În caz contrar se poate ajunge la o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile, mai arată sursa citată.
Azi, partidele aflate la guvernare, PNL, PSD, USR și UDMR, au decis să amâne plata retroactivă a creșterilor salariale cu 25 la sută ale magistraților, câștigate printr-o decizie a Înaltei Curți din 2024, pentru a face rost de 1,1 miliarde de lei pentru finanțarea programului social al PSD care prevede ajutoare pentru pensionari și categorii defavorizate.
În urma deciziei ÎCCJ, salariile angajaților din justiție au fost majorate retroactiv ( începând cu anul 2018) cu 25 la sută prin calcularea valorii lor la o valoare de referință unitară în valoare de 605 lei. În unele cazuri, această valoare de referință era calculată la 484 lei.
Redăm comunicatul integral al Înaltei Curți de Casație și Justiție
”Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive.
Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.
Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.
Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică.
Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică.
Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român.
În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală. În absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile.
Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională.”





