Confidenţialitate


În Bucovina, măștile populare animă aproape toate obiceiurile de iarnă


În Bucovina, măștile populare animă aproape toate obiceiurile de iarnă

Sursa foto: Shutterstock

Ce obiceiuri sunt specifice Bucovinei în perioada sărbătorilor de iarnă? Măștile, fie că este vorba de obrăzare sau de măștile costum, sunt prezente în aproape toate obiceiurile de iarnă. În această perioadă, cetele de colindători merg din casă în casă, cântând colinde, jucând și făcând ghidușii. Colindătorii se costumează în diverse pesonaje, precum moși și babe, urși, capre, cerbi, căiuți, neveste sau doctori.

Măștile tradiționale

Unul dintre obiceiurile încă practicate se numește Măștile din Bucovina. Atât obrăzarele, cât și măștile costum sunt prezente cam în toate obiceiurile de iarnă. În această zonă, ca în Moldova, s-a dezvoltat foarte mult latura spectaculară. Oamenii apar purtând măști tradiționale în jurul Anului Nou, dar nu numai. Aceștia formează cete în centrul satului sau, mai nou, al orașului, urmând să treacă apoi pe la casele oamenilor. Aceste cete fac diverse ghidușii. Personajele pe care le interpretează sunt foarte variate. De exemplu: moși și babe, urâți și frumoși, urși, capre, cerbi, căiuți, neveste, doctori, miri și mirese.

Ceata poartă denumiri precum malancă, bandă sau hurtă și are un conducător, numit calfă. Acesta este de obicei un tânăr frumos, îmbrăcat în costum țărănesc, iar pe cap poartă o căciulă de astrahan, ornată cu mărgele. Calfa comandă ordinea intrării personajelor care au roluri bine determinate. De exemplu, urâții se dau peste cap, fugăresc fetele, le mânjesc cu funingine, negustorii și căldărarii se ceartă întotdeauna, la fel și moșul și baba.

Căiuții din Bucovina

Un obicei aparte sunt căiuții, întâlniți și în nordul Moldovei, care au un caracter festiv. Căiuții sunt, de fapt, niște căluți, spune Alexandra Negrilă. Obiceiul presupune lupta a doi căiuți. Recuzita lor cuprinde capul de lemn sau din cârpă al unui căluț, ornat cu oglinzi, mărgele și panglici. Acest cap se fixează într-un veșc, adică într-un cerc de lemn sau o covată găurită. Uneori, căiuții mai poartă pelerine, basmale sau căciuli, iar la spate au mereu o coadă de cal, realizată uneori din fuior de cânepă.

Interviul integral cu Alexandra Negrilă, doctorandă în istorie și manager cultural, poate fi ascultat aici

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Autor: Denis Ciulinaru


Ultimele stiri
Obiceiuri de Crăciun în Muntenia. Brezaia și jocul ursului

Obiceiuri de Crăciun, în Moldova. Îmblânzirea anului ce vine și a „Urșilor de la Comănești”. Alungarea duhurilor rele…

Obiceiuri de Crăciun, în Crișana. Prin ce se deosebește Turca din Bihor față de cea din alte zone…

Obiceiuri de Crăciun, în Oltenia. Ce presupun Viflaimul din Dolj, Vasilca și scormonitul în foc | AUDIO

24 decembrie, Ajunul Crăciunului. Colindatul și alte obiceiuri la români

Constanța: Protest al angajaților CT Bus și al altor constănțeni în fața primăriei, în ziua aprobării unor taxe…

Sibiu: Incident la un hotel din municipiu. Tavanul de deasupra unei piscine s-a prăbușit peste persoanele aflate în…

Ce tradiții mai respectă de Crăciun unii bucureșteni și ce e cel mai important pentru ei în această…

Programa la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a a fost revizuită și prezentată la Ministerul Educației.…

Vrancea: Accident rutier pe A7, la mai puțin de două ore de la deschiderea circulației pe tronsonul Focșani-Adjud.…