Ilie Bolojan: Propunem creșterea vârstei de pensionare și în sistemul de Justiție, la 65 de ani / Pensia unui magistrat va fi de 70% din cuantumul ultimului salariu net | VIDEO

Prim-ministrul Ilie Bolojan susține o conferință de presă, marți, 29 iulie, la Palatul Victoria, pe tema reformei pensiilor speciale. De implementarea acestei reforme depinde absorbția de către România a unor fonduri europene prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Printre prevederile principale se numără creșterea vârstei de pensionare a magistraților de la 60 la 65 de ani și scăderea cuantumului pensiei care le revine acestora.

Ilie Bolojan: „Avem reținute peste 800 de milioane de euro din PNRR pentru trei cauze neîndeplinite – dintre care peste 230 de milioane de euro sumele reținute până la rezolvarea acestei probleme de către România”

• Avem reținute peste 800 de milioane de euro din PNRR pentru trei cauze neîndeplinite – dintre care peste 230 de milioane de euro sumele reținute până la rezolvarea acestei probleme de către România și avem ca termen luna noiembrie. Toate cele trei componente: operaționalizarea AMEPIP, dar și privind transparența privind CA-urile, să le putem rezolva avem nevoie de fonduri. Altfel vom pierde banii.
• Urgența – rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente improtante – echitate socială. În condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii apare o nedreptate socială. Rezolvarea acestei probleme și a sistemului de slaarizare din justiție ține de eficientizarea actului de justiție.
• Problemele acumulate în acești ani în zona de justiție – una din problemele majore este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni s semnez pensionări de magistrați suntem în situația în care două treimi din magistrații din România ies la pensie la 47, 48, 49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. Este o problemă de calitate, dar și sustenabilitate în anii următori. Această propunere vine să crească vârsta de pensionare.

Ilie Bolojan: Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal.

• A doua problemă – valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut două etape ale acestei acumulări negative. Am avut ani, înainte de 2020, în care datorită formulei prevăzute în lege – și anume ca pensia unui magistrați să fie 80% din venitul brut – asta înseamnă mai mult decât venitul net – ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal.
• Acum s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat „dar nu mai mult decât ultimul venit”. Ceea ce înseamnă că în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu. Suntem în situația în care o pesnie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicărieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
• A treia problemă: dar care nu e rezolvată prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară, care se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare neclare. Acestă situație ne-a dus să avem 20.000 de acțiuni în instanțe generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare. Pentru sporuri, pentru condiții vătămătoare de muncă sau pe acte administrative validate prin hotărâri judecătorești.
• În urma acestor sentințe în cascadă guvernele României au trebui să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări. Cea de anul trecut nu a fost încă achitată. Înțeleg că mai există un stoc de sentințe: alte miliarde de lei. Ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, ceea ce înseamnă pentru statul român sume care nu pot fi prevăzute. Nu ne mai putem permite. E nevoie să intervenim și pentru a interveni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, să fie clară. Nu să reducem salarii, ci pentru predictibiliate, stabilitate.

Ilie Bolojan: Propunem creșterea vârstei de pensionare și în sistemul de Justiție, la 65 de ani

• Pentru primele două probleme, care înseamnă acumulări negative în acești ani, în primul rând legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și în sistemul de Justiție, la vârsta de pensionare standard, de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care o prevede astăzi legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona, la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de Magistratură din România să iasă mai devreme la pensie, dacă își dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani.
• Ar urma ca, pentru fiecare an cu care ar vrea să iasă mai devreme la pensie, să piardă două procente, pe logica de contributivitate, de-a lungul întregii cariere să existe această procedură. Așa se elimină această inechitate. Azi avem o mică parte care a rămas să lucreze în sistem după vârsta de pensionare și le mulțumesc pentru asta.

Ilie Bolojan: Pensia unui magistrat va fi de 70% din cuantumul ultimului salariu net

• Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din Uniunea Europeană și, în afară de specificul fiecărei țări, pot să spun că vârsta de pensionare este de 65 de ani în aproape toate țările europene. În ceea ce privește cuantumul pensiilor, există un procent care reprezintă valoarea salariilor încasate de cel care lucrează în ultimii patru-cinci ani de muncă și, pe baza acestui procent, este calculat în diferite țări cuantumul pensiei. În unele țări avem sistem total de plată contributiv, prin care nu există o diferențiere între cei din magistratură și ceilalți funcționari, iar în cele mai multe țări există o formulă care ne duce în situația de a ne apropia de o valoare care înseamnă 60–70% din câștigurile salariale nete din ultimii ani de activitate.
• În această situație, având analiza, am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază, dar și de formulele aflate în legislația românească și cele care țin de decizii ale Curții Constituționale. În fapt, decizia este ca pensia unui magistrat să fie de 70% din cuantumul ultimului salariu net, nu 80% cum era până acum din brut. Deci se propune un devin de 55% din salariul brut din ultimii cinci ani de activitate, dar să nu depășească 70% din ultimul salariu net. 
• Avem în acest moment magistrați care au îndeplinit standardele de pensionare, și pentru ca aceștia să nu părăsească sistemul, aceste propuneri conțin dispoziții tranzitorii care permit acestor magistrați, care lucrează în sistemul de justiție și îndeplinesc condițiile de pensionare, să se pensioneze după vechea lege și să lucreze în activitate atâta cât doresc.

Ilie Bolojan: În acest moment este important să asigurăm fluxurile de investiții

• Asigurarea fluxurilor de investiții este un obiectiv important, pentru că ne asigură menținerea unor obiective financiare și reprezintă baza pentru relansarea economică în anii următori, prin proiectele care se realizează prin proiecte de infrastructură mare, cum ar fi sistemul de autostrăzi, sau infrastructură mică.
• Aceste investiții pot contribui la consolidarea industriei de apărare, o parte dintre ele fiind asigurate prin împrumuturi de la Comisia Europeană, prin programul Safe.
• În această perioadă, lucrăm, toate ministerele, pentru a definitiva listele de proiecte care ar urma să fie finanțate și, pe de altă parte, să discutăm cu Comisia Europeană în ce condiții putem să accesăm, cu maximum de avantaj, aceste finanțări.