Ilie Bolojan a explicat de ce a ales să cumpere o corvetă din Turcia, deși România produce nave militare
Ilie Bolojan a explicat de ce a ales România să cumpere o corvetă din Turcia, deși sunt produse nave militare la Galați: „Această achiziție din Turcia era deja pe ordinea de zi a CSAT-ului”. De asemenea, președintele interimar a explicat cum va acoperi țara noastră cheltuielile de apărare de 5% din PIB, impuse de SUA.
De ce a cumpărat România o corvetă din Turcia, deși sunt produse nave militare la Galați
„Această achiziție din Turcia era deja pe ordinea de zi a CSAT-ului. Știți că un CSAT se convoacă, în mod obișnuit, o dată pe trimestru. Eu am încercat, în această perioadă, să derulez toate activitățile care au fost programate, în așa fel încât să nu existe o întrerupere a deciziilor pe care România și le-a asumat. Ceea ce cred și eu este că, dacă avem capacități de producție în România – și avem – planurile viitoare de înzestrare pentru Marină, pentru alte forțe terestre sau pentru Aviație trebuie realizate și pe baza unui dialog cu aceste companii.
Pentru că, așa cum am spus, cu cât o parte din aceste finanțări rămân în România, cu atât înseamnă mai multe locuri de muncă, taxe și impozite, și salvarea unor comunități care trăiesc în jurul unor astfel de companii mari. Cred că este o abordare corectă ca, din pachetul de finanțări pe care îl avem în perioada următoare, tot ceea ce se poate face în România să se facă prin România sau prin transfer de patente și tehnologii către România.”
Ilie Bolojan: „Cea mai bună soluție pentru România este accesarea acestui credit pe care îl pune UE la dispoziție”
„Datele pe care le-ați dat nu sunt corecte. Nu doar în buget, ci și efectiv, România a cheltuit peste 2%. În mod cert, creșterea cheltuielilor de apărare, chiar dacă o majorare de până la 1,5% nu va fi prinsă în deficitele bugetare, rămâne totuși o cheltuială care va trebui acoperită de către state. Din acest punct de vedere, după discuția cu Ministerul de Finanțe, cea mai bună soluție pentru România este accesarea acestui credit pe care îl pune UE la dispoziție. Avantajele sale sunt că există o perioadă de grație de 10 ani, rambursarea se face pe zeci de ani, iar dobânzile sunt mult mai mici decât cele ale unui credit pe care România ar trebui să-l contracteze astăzi, pentru a aloca direct fonduri suplimentare pentru apărare sau pentru a acoperi alte cheltuieli pe care bugetul de stat trebuie să le facă – pentru educație, infrastructură etc. Va fi o sarcină suplimentară, pe care până acum nu o aveam.”
„Aceste contracte nu sunt afectate de tarife, iar accesarea fondurilor europene pentru Apărare va face ca achizițiile să se realizeze majoritar din țările UE. Totuși, nu există o interdicție privind achizițiile, de exemplu, din SUA. Există componente militare care nu pot fi achiziționate din UE, deoarece doar SUA le produce, și trebuie să ținem cont de această chestiune. Pe de altă parte, e normal ca Europa să contribuie mai mult la propria apărare.”
„Toate contractele pe care le avem încheiate vor fi menținute. Există în continuare această disponibilitate, însă, pentru a accesa finanțările europene pentru apărare – exact ca și atunci când se depune o aplicație de finanțare – trebuie respectate regulile stabilite pentru această aplicație. În aceste zile, se lucrează la elaborarea acestor reguli. O echipă din România se va deplasa la Bruxelles pentru a clarifica aceste aspecte, astfel încât să putem definitiva aplicația și, în perioada următoare, să avem o estimare a proiectului pe care România ar dori să-l depună, respectiv a ceea ce putem finanța din aceste fonduri. Ele nu exclud achiziții din SUA, Marea Britanie sau din țări care sunt membre NATO, dar nu sunt membre UE.”
Sursa foto: Facebook/Administrația Prezidențială
