Ilie Bolojan: „Am convenit un deficit cu care România să închidă anul acesta de 8,4% din PIB”

Premierul Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă după ședința în care Curtea Constituțională a amânat analiza sesizărilor depuse de AUR și de Înalta Curte de Casație și Justiție privind reforma pensiilor magistraților și alte proiecte de reformă. Potrivit premierului, România va încheia anul 2025 cu un deficit de 8,4% din produsul intern brut, o țintă convenită cu Comisia Europeană, după discuțiile avute la Bruxelles cu comisarul european pentru economie. Principalul efect al acestei ținte de deficit va fi creșterea cheltuielilor cu creditele prin care România se împrumută, acestea urmând să ajungă la aproximativ 50 de miliarde de lei, a precizat Ilie Bolojan.

„La Bruxelles, pe lângă întâlnirile oficiale cu comisarii europeni, am avut trei întâlniri: două cu reprezentanții comunității românești, una cu europarlamentarii coaliției, la ambasadă am avut o întâlnire  cu preoții de la cele 22 de parohii ortodocse românești și am participat la o slujbă neoprotestantă. Am avut o întâlnire cu comisarul pentru economie, una cu comisarul pentru apărare și cu vicepreședintele CE Roxana Mânzatu.”

„La întâlnirea cu comisarul pe economie am discutat despre aspectele legate de buget și PNRR. Am convenit în discuțiile de la Bruxelles ca România să închidă anul acesta cu un deficit de 8,4% din PIB. Principala influență a acestui deficit este creșterea costului bugetar. Inițial, s-a estimat puțin peste 40 de miliarde de lei, dar costul va depăși 50 de miliarde. comisarul și echipa CE au înțeles măsurile luate de România, dar și situația dificilă bugetară în care ne aflăm. Condițiile nu vor fi un fapt împlinit decât dacă vom continua reformele, care trebuie să vizeze eficientizarea statului și menținerea stabilității politice. Concentrarea rămâne pe PNRR.

A doua întâlnire a fost pe apărare, unde pentru România s-au alocat din SAFE 16 miliarde de euro, cea mai mare parte pentru apărare, iar puțin peste 4 miliarde din această sumă pentru componenta de transport. Până la jumătatea lunii octombrie trebuie să avem o listă cu Planul Național pentru Apărare, pentru ca în noiembrie să fie avizată în CSAT, după ce este acceptată de Comisie, iar apoi lista oficială să fie depusă pentru aprobarea finală.

Sunt trei efecte majore ale acestui credit:

• Componente de apărare: România s-a angajat ca cheltuielile să nu coboare sub 2,2% din PIB, din care o cotă de 1% este destinată achizițiilor. Timp de patru ani, această cotă va fi acoperită din programul SAFE.
• Componenta bugetară: acesta este un credit, dar la dobânzi de patru ori mai mici decât se împrumută România, cu o perioadă de grație de 10 ani.
• Componenta de transport: tronsonul de autostradă Pașcani–Suceava–Siret și tronsonul Pașcani–Iași–Ungheni. Acestea sunt evaluate la peste 3 miliarde de euro, iar fără includerea lor în programul SAFE nu am fi putut să le realizăm.

Cu doamna Mânzatu am discutat despre viitorul program de finanțare european și despre mutarea unor componente din Fondul Social European către componenta de asistență medicală. România va transfera câteva sute de milioane de euro pentru spitale, asigurând finanțarea unităților care nu au mai rămas în PNRR. Până la finalul lunii noiembrie vom avea lista proiectelor.

Rectificarea de buget va fi demarată mâine și, cel mai târziu vineri dimineață, va fi publicată în transparență. Cel mai târziu marți, Guvernul va fi convocat în ședință extraordinară pentru aprobarea rectificării de buget. Rectificarea este una destul de tensionată, deoarece suntem puternic presați pe zona de investiții. Am supracontractat proiectele din fonduri europene: practic, în loc de 22 miliarde de euro, au fost semnate contracte de 40 miliarde de euro. Aceasta generează presiune pe buget, atât anul acesta, cât și anul viitor.”