Cu ocazia Zilei Mondiale a Hipertensiunii Arteriale, care este marcată în fiecare an la data de 17 mai, Societatea Română de Hipertensiune Arterială a reamintit că această afecțiune este unul din principalii factori de mortalitate de cauză cardiovasculară, atât la nivel global, cât și în țara noastră, unde are o prevalență de 45% în rândul adulților.
Nedepistată la timp, netratată sau tratată incorect, hipertensiunea arterială conduce la multiple complicații, dintre care cele mai de temut sunt accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă. Din păcate, în pofida unui arsenal de medicamente disponibile și accesibile pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, rata de control a acestei boli este mult prea mică.
Doar 30% dintre pacienții tratați pentru hipertensiune arterială au, în mod constant, valori normalizate, adică sub 140/90 mmHg. Mesajul nostru poartă, ca și în anii precedenți, îndemnul la:
- Activitate fizică susținută (cel puțin 30 de minute într-o zi, în cel puțin 3 zile pe săptămână)
- O alimentaţie variată, bogată în fructe și legume și un aport de sare de maxim 6 grame/zi
- Menţinerea unei greutăţi normale sau scăderea în greutate la cei supraponderali sau cu obezitate
- Control medical periodic – pentru cei care nu se știu hipertensivi, cel puţin o dată pe an; pentru cei care se știu hipertensivi, ori de câte ori este nevoie pâna la optimizarea tratamentului și, ulterior la 6 luni-1 an
- Respectarea schemelor de tratament instituite de medicii curanți.
Hipertensiunea arterială s-a identificat la un număr important de pacienți spitalizați pentru COVID-19, în unele raportări până la 40% din aceste cazuri, ceea ce a condus la supoziția că hipertensiunea arterială ar favoriza infecția cu SARS COV-2 și prognosticul ei nefavorabil. D
Formele severe de COVID-2 evoluează în special la persoanele în vârsta de peste 65 de ani, în rândul cărora se află și mulți hipertensivi. Analize statistice recente au indicat că hipertensiunea arterială nu influențează rata de mortalitate în COVID-19.
O altă problemă foarte importantă pe care dorim să o abordăm este cea a siguranței tratamentului cu inhibitori de enzimă de conversie ai angiotensinei (IECA) sau antagonişti ai receptorilor de angiotensină de tip 1 (sartani).
Întrucât SARS-CoV-2 se leagă de o enzimă din căile respiratorii, cunoscută sub denumirea ACE 2, a cărei activitate ar putea fi influențată de medicația mai sus menționată, au apărut temeri legate de faptul că IECA sau sartanii ar favoriza infectarea cu SARS COV-2 sau evoluția spre forme severe de boală.
Societăți știinţifice prestigioase, precum Societatea Europeană de Cardiologie, Societatea Europeană de Hipertensiune Arterială sau societăți din America de Nord au exprimat punctul de vedere a numeroși specialiști care susțin utilitatea de necontestat a IECA și sartanilor în bolile cardiovasculare, inclusiv în hipertensiunea arterială.
Nu există nici un fel de dovezi care să indice o creștere a riscului de COVID-19 la persoanele aflate sub tratament cu IECA/sartani și de aceea, pe baza datelor pe care le avem până în prezent, se recomandă continuarea tratamentului cu aceste medicamente.
Medicina actuală are de înfruntat un nou inamic și cu toții ne dorim ca această bătălie să aibă cât mai puține victime.
Societatea Română de Hipertensiune Arterială se integrează acestui deziderat și își propune să comunice, în continuare, informații cât mai utile, atât pentru medici, cât și pentru pacienți.
