Confidenţialitate

”Gold und Silber- muzica și dansurile Centenarului”, Spectacol dedicat muzicii și dansului de acum 100 de ani

Joi, Caravana Marii Uniri aduce  în Piața Sfatului din Brașov,  între  orele 18.00-19.00, spectacolul  ”Gold und Silber- muzica și dansurile Centenarului”, dedicat muzicii și dansului de acum 100 de ani.

Evenimentul va începe printr-o demonstrație a dansului de societate Romana și a unor valsuri la modă până în 1918: Amintiri din Herculane(Souvenir de Herkulesbad, compus de Jakob Matthias Pazeller), Gold und Silber (compus de Franz Lehar), cu participarea Ansamblului de dansuri Măgura din Codlea.

Dansul de societate Romana a fost inventat de academicianul Iacob Mureșianu în anul 1850 la Brașov și îmbină elemente ale dansurilor de coloană de la începutul secolului al XIX-lea, cu elemente folclorice românești.

Spectacolul  ”Gold und Silber- muzica și dansurile Centenarului” va continua cu un recital de arii și duete din operete datând din ultima sută de ani, susținut de artiști lirici ai  Operei Brașov: tenorul Liviu Iftene, soprana Irina Iftene, soprana Corina Klein și pianista Sena Ducariu.

În program veți regăsi lucrări celebre din operetele ”Liliacul” (Johann Strauss), ”Silvia” (Emmerich Kalman), ”Țara Surâsului” (Franz Lehar) și ”Văduva veselă” (Franz Lehar).

Spectacolul ”Gold und Silber- muzica și dansurile Centenarului” este organizat de Primăria Municipiului Brașov împreună cu Agenția Metropolitană Brașov și face parte din proiectul Caravana Marii Uniri, o inițiativă la nivel național a postului de radio Europa FM.

Dansul Romana

Potrivit „Gazetei Transilvaniei” nr. 11 din 5 februarie 1851, Romana s-a dansat pentru prima oară în public la 31 ianuarie 1851, la deschiderea balului Reuniunii Femeilor Române din Braşov (1850-1926).

Numele de botez, ROMANA, i-a fost acordat suitei sale coregrafice, de către Iacob Mureşianu, cu ocazia reprezentării acesteia, la începutul anului 1850, în saloanele comerciantului braşovean Gheorghe Ioan.

Romana, dans naţional de coloană, a fost alcătuit din cinci secţiuni, denumite figuri: Rosa, care reproduce jocul Ardeleană; Octavia, care înfăţişează o Haţegană, numită în unele părţi Joc de doi; Mureşana, bazată pe jocul bănăţean Pe picior; Augusta, reprezentată de o Învârtită; Nimfa şi mişcarea de final Amata, asemănătoare cu Braşoveanca.

Numele de ROMANA reprezintă acronimul figurilor care compun dansul:
R osa
O ctavia
M ureşana
A ugusta
N imfa
A mata