Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine o concesiune minieră în zona fostelor mine romane de aur de la Roşia Montană, nu exclude lansarea unei noi acţiuni în justiţie, după ce situl a fost inclus în patrimoniul UNESCO.
Potrivit unui comunicat de presă, citat de AFP, cererea de înscriere în Patrimoniul Mondial ”contravine obligaţiilor României, în temeiul tratatelor internaţionale, în relaţiile sale cu Gabriel Resources”.
Firma canadiană a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.
În aşteptarea verdictului, în 2022, compania, nu a exclus lansarea unei noi acţiuni în justiţie – scrie AFP – în urma includerii sitului Roşia Montană pe lista regiunilor aflate în pericol.
Cererea de înscriere în Patrimoniul Mondial ”contravine obligaţiilor ce revin României, în temeiul tratatelor internaţionale, în relaţiile sale cu Gabriel Resources”, spune compania care susţine că proiectul său minier ar fi ”generat profituri economice enorme” pentru România.
Fostele mine romane de aur de la Roşia Montană, incluse marţi pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, reprezintă un complex minier roman ”cel mai important, mai extins şi mai variat din lume”, potrivit UNESCO.
Întinse pe şapte kilometri, aceste mine conţin cea mai mare rezervă de aur din Europa.
Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea minelor prin utilizarea unor cantităţi mari de cianură .
Sub presiunea societăţii civile, guvernele succesive au refuzat să emită un acord pentru începerea lucrărilor.
FOTO: INQUAM/Liviu Florin_Albei
