Franța schimbă radical Bacalaureatul

Franţa a anunţat miercuri o transformare profundă a bacalaureatului său, examen apărut în timpul lui Napoleon și care nu mai răspunde nevoilor moderne de formare.

Anunțul a fost făcut chiar de preşedintele Emmanuel Macron, care vrea să introducă o reformă majoră în domeniu, relatează AFP.

Noul bacalaureat, a cărui primă sesiune va avea loc în 2021, nu va mai conţine decât patru probe scrise, printre care franceza şi filosofia, precum şi un mare examen oral, în timp ce seriile de probe specializate vor fi eliminate, a anunţat miercuri ministrul educaţiei, Jean-Michel Blanquer.

Bac-ul, cum este supranumit, a devenit “un monstru organizaţional“, a estimat recent un raport privind reforma sa.

Examenul, care are loc la finalul studiilor secundare şi reprezintă o etapă obligatorie înainte de învăţământul superior, nu pregăteşte suficient elevii pentru continuarea studiilor, potrivit raportului.

Reforma ar urma să apropie bac-ul francez de modelele mai puţin specializate ale vecinilor săi.

Potrivit lui Jean-Michel Blanquer, examenul şi cele patru probe scrise vor reprezenta 60% din nota finală de bacalaureat. Cele 40% rămase vor proveni din aşa-numitul “control continuu” şi notele şcolare (10%), “pentru a pune în valoare regularitatea muncii elevului”. “Controlul continuu” înseamnă o serie de “probe comune” semestriale care pot avea loc în decembrie, ianuarie sau aprilie. Subiectele vor fi extrase dintr-o bancă naţională de subiecte, iar lucrările vor fi corectate de alţi profesori decât cei ai elevului.

Ministrul a anunţat sfârşitul seriilor L (literar), ES (economic şi social) şi S (ştiinţific) pentru bacalaureat.

În locul seriilor L, ES şi S, elevii vor urma un trunchi comun şi vor alege trei materii aşa-numite “specialităţi” în primul an, care vor fi reduse la două în anul terminal.

În trunchiul comun figurează franceza, filosofia, istoria-geografia şi învăţământul moral şi civic, două limbi de circulaţie, sportul şi o nouă disciplină intitulată umanism ştiinţific şi digital.

Printre “specialităţi” se află matematicile, fizica-chimia, ştiinţele vieţii şi ale Pământului, istoria-geografia şi geopolitica, ştiinţele economice şi sociale, umanism-literatură-filosofie, limbi şi literaturi străine, ecologie-agronomie şi teritorii, arte, ştiinţe din domeniul ingineriei, digitale şi informatice.

Această reformă, promisă de Emmanuel Macron în cadrul campaniei electorale, intervine aproape în paralel cu cea privind intrarea la universitate, care se va aplica la începerea anului universitar 2018.