Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş Constantin Nicolescu, aflat în detenţie din februarie 2015 pentru fraude cu fonduri europene, va fi liberat condiţionat după 843 de zile de închisoare, potrivit deciziei Tribunalului Argeş, care i-a admis contestaţia faţă de decizia Judecătoriei Piteşti, care îi respinsese cererea.
“Admite contestaţia declarată de condamnatul Nicolescu Constantin împotriva sentinţei penale nr. 763 din data de 19.04.2017 pronunţată de Judecătoria Piteşti. Desfiinţează în parte sentinţa, iar pe fond admite propunerea şi dispune liberarea condiţionată a contestatorului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. 675 din dată de 5.02.2015 emis de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală în dosarul nr. 2541/109/2011. Definitivă.”, se arată în decizia Tribunalului Argeş.
Pe 19 aprilie, Judecătoria Piteşti a decis să respingă cererea de liberare condiţionată formulată de către Constantin Nicolescu şi a fixat termen de reiterare a cererii la data de 19 octombrie 2017. Nicolescu a atacat decizia la instanţa superioară şi a obţinut câştig de cauză, urmând să fie liberat condiţionat.
Pe 5 februarie 2015, Constantin Nicolescu a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 7 ani şi 8 luni închisoare în dosarul Zeus I (Bani europeni pentru şcoli)”, în care este acuzat că a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor documente false.
Nicolescu a executat o pedeapsaă efectivă de 843 de zile din cele 2.795 de zile ale pedepsei definitive, în condiţiile în care pedeapsa a fost redusă la o treime având în vedere că fostul ales local are peste 60 de ani.
Nicolescu mai are o condamnare de 8 ani de închisoare dată în dosarul Zeus 2 – podul Căteasca, însă decizia nu este definitivă, urmând să ajungă pe rolul instanţei supreme.
Fostul preşedinte al CJ Argeş mai este judecat într-un dosar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce ar fi oferit mai multe contracte de consultanţă fictivă, el fiind judecat din noiembrie 2015 alături de fostul deputat şi actualul chestor al Camerei Deputaţilor Mircea Gheorghe Drăghici şi alţi 38 de inculpaţi care, la data faptelor, erau primari şi viceprimari de localităţi din judeţ.
