Finlanda: Arhivele Naționale restricționează accesul cercetătorilor la documentele despre istoria statului provenite din Rusia

Arhivele Naționale din Finlanda au restricționat accesul la o parte dintre documentele istorice provenite din Rusia. Printre materialele vizate se află și desene realizate la începutul secolului al XX-lea, care documentează istoria fortăreței Suomenlinna. Acestea mai pot fi consultate doar în condiții speciale.

Măsura a fost luată după ce, în februarie 2022, Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei, iar cooperarea dintre instituțiile de arhivă din cele două țări a fost suspendată, notează televiziunea de stat Yle.

Arhivele Naționale au un rol important în cercetarea istorică din Finlanda, întrucât păstrează documentele originale pe baza cărora sunt realizate cercetările și activitățile educaționale. Printre atribuțiile instituției se numără conservarea patrimoniului documentar și asigurarea accesului la acesta.

Un milion de pagini de documente au fost aduse din Rusia în Finlanda

Arhivele rusești păstrează numeroase documente referitoare la istoria Finlandei. Începând din 2005, Arhivele Naționale finlandeze au început să colaboreze cu instituțiile similare din Rusia pentru a copia și aduce în Finlanda astfel de materiale, pentru ca acestea să poată fi consultate de cercetători.

În aproximativ 15 ani, au fost aduse în Finlanda copii după un milion de pagini de documente, datând din perioada 1500–1990.

Aproximativ 10.000 de pagini documentează istoria fortăreței Suomenlinna

Printre acestea se numără aproximativ 10.000 de pagini referitoare la Suomenlinna. Materialele au oferit informații noi despre istoria fortăreței în perioada în care aceasta s-a aflat sub dominație rusă.

„Am primit aproximativ zece mii de pagini de materiale de cercetare noi doar despre Suomenlinna. Anterior, în arhivele finlandeze existau puține informații despre perioada în care Suomenlinna s-a aflat sub dominație rusă”, spune Jussi Nuorteva, fostul director general al Arhivelor Naționale.

Proiectul de copiere a documentelor a fost inițiat în perioada în care Nuorteva conducea instituția. Potrivit acestuia, colaborarea dintre Finlanda și Rusia în domeniul arhivelor a funcționat fără probleme până în primăvara anului 2022, când a fost suspendată.

Nuorteva spune că, în cei aproape 20 de ani în care a ocupat funcția de director general, nu a existat presiune din partea Rusiei asupra Arhivelor Naționale.

Fostul director pune însă sub semnul întrebării temeiul legal al actualelor restricții și susține că instituția nu poate limita accesul la informații fără o bază juridică.

„Arhivele Naționale nu pot lua singure decizii care ar încălca libertatea informației și a cercetării”, afirmă Nuorteva.

Potrivit acestuia, principiul de bază a fost întotdeauna ca documentele din arhive să fie cât mai accesibile publicului și cercetătorilor. Accesul liber la informație reprezintă, în opinia sa, unul dintre fundamentele unei societăți democratice.

Legislația privind accesul la documentele oficiale ar putea fi modificată

În timp ce accesul la documentele istorice din arhivele rusești este tot mai dificil, guvernul finlandez pregătește și o modificare a legislației privind accesul la documentele oficiale.

Proiectul prevede prelungirea, de la 25 la 40 de ani, a perioadei în care anumite documente ale Ministerului Afacerilor Externe și ale Președinției rămân secrete. Guvernul își motivează propunerea prin necesitatea de a proteja securitatea Finlandei.

Planul este criticat de istoricul finlandez Aleksi Mainio, care consideră că o astfel de măsură ar putea îngreuna cercetarea istorică și dezbaterea publică asupra unor decizii politice din trecut.